Cultură102 de ani de la moartea lui Andrei Bârseanu

102 de ani de la moartea lui Andrei Bârseanu

Pedagogul, folclorist, poet Andrei Bârseanu este cunoscut ca autor al versurilor imnului „Pe al nostru steag e scris unire”.

A fost membru și președinte al Societății studenților români „România jună” din Viena, membru și președinte (1911-1922) al  Asociațiunii „ASTRA”, dar și membru titular al Academiei Române din 1908 fiind vicepreședintele  acestui for în anul 1922.

Fotografie din Biserica Greco Catolică din Șimleu luată în timpul Adunării Generale a ASTRA desfășurată între 7—9 august 1908 la Șimleu

Andrei Bârseanu se naște la 17 octombrie 1858, în familia preotului Toma Bârsan  din Dârstele Brașovului, astăzi cartier al Brașovului. Școala primară o urmează în satul natal cu învățătorul Niculae Crisbășeanu. Din anii copilăriei păstrează amintirea bătrânului povestitor Moș Stoica, „meșterul poveștilor și al glumelor de tot felul”, dar și a creației populare specifice zonei, de care va fi interesat pe tot parcursul vieții sale. Urmează cursurile gimnaziale la școala elementară din Brașov și cursurile liceale la Școala centrală greco-ortodoxă (astăzi, Colegiul Național „Andrei Șaguna”), unde se bucură de ajutorul deosebit al profesorului Ioan Lapedatu. În toată această perioadă (1870-1878), Andrei Bârseanu locuiește în casa dr. Ioan Meșotă, unchiul său după mamă și personalitate deosebită a culturii brașovene.

După ce a terminat gimnaziul și liceul în oraş, a urmat literele și filosofia la universitățile din Viena și Munchen. La Viena, s-a remarcat ca președinte al asociației studenților români „România jună” aici leagă o prietenie cu Ciprian Porumbescu, alături de care lansează celebrul imn „Pe-al nostru steag e scris unire”, pentru care Bârseanu scrie versurile, iar Ciprian Porumbescu, muzica.

În anul 1881 revine la Brașov, unde își începe cariera didactică, mai întâi ca profesor la Școala centrală greco-ortodoxă și apoi ca profesor la Școala comercială (1886-1904), astăzi Colegiul Național Economic „Andrei Bârseanu”. Tot din această perioadă datează și colaborarea sa la revista „Școala și familia”, unde publică mai multe studii de interes didactic. Cea mai importantă lucrare a sa, premiată și de Academia Română, este Istoria școalelor centrale române gr. ort. din Brașov, editată la Brașov, în anul 1902. Este președinte al societății de lectură a elevilor, folclorist. Din 1905, începe perioada sibiană a activității sale. Timp de cinci ani a fost vicepreședinte al ASTREI iar din 1911 a fost, timp de 10 ani, președinte al acesteia. Tot el a creat imnul ASTREI.Ca profesor și pedagog și ca inspector școlar, a întemeiat scoli sătești, a tipărit abecedare, broșuri și calendare pentru popor, a întemeiat biblioteci și a răspândit ziare. Şi-a adus un aport însemnat la alcătuirea Enciclopediei române, contribuind cu studii de istorie literară, de obiceiuri și literatură populară și studii de toponimie din zona Brașovului și Săcelilor.

În paralel cu activitatea desfășurată la ASTRA, el a avut și preocupări literare. A scris poezii pentru mai multe publicații și a devenit cunoscut cu poezia „Pe-al nostru steag”, un veritabil imn al unității naţionale a românilor. A manifestat un interes deosebit și pentru folclor, astfel fiind autorul unor importante culegeri de colinde și snoave: Cincizeci de colinde adunate de școlarii de la școlile medii române din Brașov (1890), Din traista lui Moș Stoica. O sută și una de minciuni poporale din Țara Ardealului (1890), Snoave, chiuituri, povestiri. La 3 aprilie 1902, a fost ales membru corespondent al Academiei Române, la 1 aprilie 1908 primit statutul de membru titular iar în 8 iunie 1922 a devenit vicepreședinte al forumului român. Nu a deținut această funcție decât două luni, pentru că la 19 august s-a stins din viață, la vârsta de 61 de ani, la București. Va fi înmormântat la Sibiu, după care la 26 octombrie 1929 a fost exhumat și dus la Brașov, pentru reînhumarea sa în cavoul familial.

………………….

Surse:

Dorina N. Rusu, – Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, București, 1999; Silvia Popa, „Astra și Andrei Bârseanu”, în „ Astra. 130 de ani de la înființare”, Biblioteca Astra, Sibiu, 1992;  Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, „Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia”, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003.

Sursa foto: Colegiului Național „Andrei Bârseanu” din Brașov.

Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.