150 de ani de la nașterea luptătorului pentru unitate națională Gheorghe Dubleșiu

Regina Maria, Nicolae Titulescu, Corneliu Coposu, Regele Mihai I, Nicolae Iorga sunt printre cele mai cunoscute și importante personalități ale istoriei naționale. Chiar și o persoană nu foarte interesată de istorie știe măcar câteva dintre aceste nume. Totuși, istoria este plină de exemple de mari oameni de stat sau geniali comandanți militari care astăzi nu mai sunt la fel de cunoscuți, cu toate că deciziile lor au marcat epoca în care au trăit.

Istoria, între multiplele sale obligații, are și îndatorirea de a repune personalitățile autentice în locurile și pozițiile pe care le merită. Este și cazul lui Gheorghe Dubleșiu, de la a cărei naștere serbăm astăzi, 11 martie, 150 de ani. Ocazie cu care oferim acum spre examinarea obiectivă a cititorilor noștri frânturi din viața sa. Domnia sa este un exemplu, din istoria contemporană, cea de la începutul modernității României, ce demonstrează că toate marile personalități au în jurul lor cel puțin câteva alte nume pe care istoria le-a uitat pe nedrept.

Gheorghe Dubleșiu, pe lângă profesie, se implică în organizarea vieții sociale, economice, culturale și politice a românilor din Hunedoara și ținuturile aferente. A fost membru ASTRA, mai întâi în Despărțământul Deva, iar mai apoi a devenit membru fondator al Despărțământului Hunedoara. Pentru întreaga activitate a fost decorat cu Ordinul Coroana României în grad de Comandor.

Gheorghe Dubleșiu, succintă biografie

S-a născut în data de 11 martie 1875, într-o familie de țărani din Romos, fiind al patrulea copil al soților Nicolae și Ana Dubleșiu. Tatăl avea 50 de ani și mama – 35 de ani când li s-a născut al patrulea copil. De altfel, el a rămas orfan de tată la vârsta de 13 ani, în 1888. Gheorghe Dubleșiu, uneori apare în documente ca George sau Georgiu Dubleșiu ori Dubleș, chiar și György Dubleșiu

A urmat gimnaziul la Orăștie și Sibiu, după care s-a înscris la Facultatea de Drept a Universității din Cluj Napoca, apoi la Budapesta, obținând doctoratul în Drept.

După terminarea studiilor, s-a stabilit la Hunedoara, unde a devenit avocat. Exact în anul în care a murit mama sa, 1903, ziarele anunță că dr. Gheorghe Dubleșiu și-a luat cenzura de avocat. „Dl Dr. George Dublesiu a depus la Budapesta cu succes bun censura de advocat. Sincerile noastre felicitări!”, anunța ziarul „Bunul econom” în iunie 1903. Și revista „Familia” scria că dr. Gheorghe Dubleșiu e un nou avocat român, care „de curând a făcut censură de advocat ș-a deschis cancelarie la Hunedoara”.

Câteva luni mai târziu, în noiembrie, se anunță că la Hunedoara s-a înființat o casină română (n. red.: aceasta a fost inițial o adunare a negustorilor brașoveni, înființată încă din 1835, dar, treptat, adunarea a evoluat într-o instituție de cultură, care a adunat cei mai străluciți cărturari ai localității. Urmând acest model, au fost înființate casine române în mai multe localități din Transilvania).

De asemenea, dr. Dubleșiu a fost membru al ASTRA (Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, care a avut un rol însemnat în emanciparea culturală și politică a românilor din Transilvania), întâi în Despărțământul Deva, iar mai apoi a devenit membru fondator și pe viață al Despărțământului Hunedoara.

Nu se știe exact când dr. Gheorghe Dubleșiu a intrat în Partidul Național Român, dar nu este nimic ieșit din comun, având în vedere că era implicat în mișcarea națională a tinerilor transilvăneni, ca mai toți studenții români de la Budapesta.

În anul 1916 s-a numărat printre cei opt hunedoreni care au fost escortați de jandarmi la Hațeg spre a fi internați și ulterior urmând să fie trimiși în Ungaria. Surprinzător, prefectul de atunci, Ladislau Mara, a intervenit și cei opt au fost trimiși înapoi acasă după 24 de ore.

Dubleșiu s-a numărat printre cei care au participat în data de 2 noiembrie 1918, la Arad, la consfătuirea convocată de fostul ministru al Naționalităților pe atunci, Oscar Jazzy, la Arad, pentru încheierea unui pact cu românii. Prezența lui Dubleșiu la Arad arată ce personalitate importantă era între românii din Transilvania. Negocierile au eșuat, Dubleșiu s-a întors la Hunedoara și în data de 5 noiembrie în oraș s-a constituit primul Sfatul Național Român din județ, în cadrul unei adunări ce a fost convocată în Piața mare. A fost ales președinte și Teofil Tulea, vicepreședinte.

Acest sfat imediat a organizat și activat Garda Națională atât în oraș, cât și comunele vecine pentru susținerea ordinei și paza avutului privat și public. Președintele Gărzii a fost dr. George Dubleșiu, iar comandantul ei, Victor Mușa, sublocotenent în rezervă, doar o perioadă.

În 25 noiembrie 1918, alături de alți patru membri ai Sfatului/Consiliului, îl schimbă din funcție pe primarul de atunci al Hunedoarei, Ștefan Imre: „În 25 noiembrie 1918 s-a depus de către Sfatul Național primarul de pe atunci, Ștefan Imre, și s-a predat oficiul Primăriei lui Teofil Tulea, pe atunci prim-notar al Primăriei, de la care președintele Sfatului George Dubleșiu în prezența a încă patru membri /: dr. George Dănilă, Valer Bejan, Simion Chirca și Nicolae Muntean:/ a luat jurământ și l-a instituit de primar, despre ce s-a dresat proces – verbal, azi aflător în posesia numitului Teofil Tulea”, se arată într-un document scris de către Teofil Tulea, care a rămas primar al Hunedoarei până în noiembrie 1933.

A fost actorul principal al evenimentelor din Hunedoara care au precedat Marea Adunare de la Alba Iulia. În Hunedoara a fost înființat primul Consiliu Național Român din județ.

În 30 noiembrie 1918, în frunte cu dr. Gheorghe Dubleșiu, sute de hunedoreni au plecat spre Alba Iulia. A fost delegat oficial din partea cercului electoral Hunedoara la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.

După Unire, a fost printre fruntașii hunedoreni care au scris în primul ziar românesc din județ și deschis la Hunedoara în 1919 și numit „Glasul Hunedoarei”.

În iunie 1919 a fost numit prefect al județului Ciuc, funcție pe care a îndeplinit-o până în aprilie 1920. Cam în această perioadă a devenit membru al Partidului Național Liberal,

Cu ocazia Congresului Partidului Naţional Român din 1920 este ales în Comisia de 40. Lui Gheorghe Dubleşiu i se face propunerea de a se înscrie în Partidul Naţional Liberal, iar Guvernul îl numește prefect al județului Hunedoara, pe toată durata guvernării liberale (1922-1926). A fost și senator PNL.

Pe la începutul anilor ’30 se retrăsese din politica mare și îl regăsim consilier la Hunedoara.

În anul 1935 se mută Ia Sibiu unde îşi deschide birou de notar public în anii 1936-1938.

A fost Decorat cu Ordinul Coroana României în grad de Comandor.

A deţinut o serie de demnităţi onorifice: membru în Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Sibiului şi  în Congresul Naţional Bisericesc, membru în  asociaţia misionară pentru intelectuali „Frăţia  Ortodoxă Română”.

La 28 decembrie 1938 s-a produs nenorocirea Gheorghe Dubleşiu a luat trenul cu destinaţia Bucureşti, între staţiile Cisteiul Român şi Crăciunel, lângă Blaj, acceleratul în care se afla s-a ciocnit cu un tren personal. Şase persoane au fost rănite şi trei au fost găsite fără suflare. Printre morți se afla şi avocatul Dubleşiu. Este înmormântat în Romosul natal.

Nu sunt istoric de aceia posibil să încurc date și nici nu vreau să-mi depășesc prea mult „ograda” rezumându-mă, în cea mai mare parte, doar la Oamenii din Ținutul Orăștie. Știu, fiecare localitate are Oamenii săi de seamă și despre fiecare trebuie scris deoarece suntem de prea multă vreme prizonierii stereotipurilor patriotarde din manualele de istorie, care au falsificat, vreme de mai multe generații, semnificația unor fapte și evenimente care ne definesc ca popor. Eu cred că avem datoria de a puncta episoadele istorice și a privi personajele exponențiale ale diferitelor locuri în toată complexitatea lor umană, fără teama de a deveni culpabili în ochii cenzurii, dar și cu riscul inerent de a șoca naționaliștii, protocroniștii sau extremiștii, indiferent de culoare lor politică. Poate o fi vremea să le readucem aminte faptele, bune sau rele, în spațiul public ca viitorimea să aibă exemplele de care are atât de multă nevoie astăzi.

——————-

Surse: Dan Orghici, Adrian I Secui, „Oamenii din Ținutul Orăștie-Călindaru Foii Interesante”, vol. I, ed Măiastra, 2023; Monalise Hihn, „1918: Dr. Gheorghe Dubleșiu, președintele Consiliului Național Român din Hunedoara”,  http://hunedoaralibera.ro, 24 aprilie 2018; Daniel Lăcătuș „Gheorghe Dubleșiu – avocat și promotor al culturii 147 ani de la nașterea sa”, https://infocultural.eu/gheorghe-dublesiu-avocat-si-promotor-al-culturii-147-ani-de-la-nasterea-sa; Biblioteca Digitala BCU Cluj, Transilvania 100+, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia — Alegerea delegaților https://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/82652.