20 de ani de la moartea Matematicianului  Grigore Gheba

Culegerile sale de probleme şi exerciţii la matematică le-au dat dureri de cap multor generații de elevi, altora dimpotrivă, i-au luminat.

Faima lui provenită din tirajele enorme, datorită cererii, ale culegerilor devenise atât de mare în perioada comunistă încât a pățit ceea ce pățeau toate personalitățile care căpătau o prea mare notorietate în acele timpuri: a căzut în dizgrația regimului, iar în anul 1975 i s-a interzis să-și mai publice culegerile. Însă „matematica de Gheba“ a făcut istorie şi este răspândită în bibliotecile a milioane de profesori și elevi români. A scris peste 30 de culegeri de probleme de matematică pentru elevi, care au fost editate în peste şase milioane de exemplare. Prima culegere sub semnătura sa a apărut în 1948. A fost o culegere de nivel elementar și mediu, în special de algebră și geometrie.

Grigore Gheba s-a născut la 15 august 1912, în satul Dumitrești din județul Vrancea. A urmat liceul la Râmnicu-Sărat. Apoi a făcut școala de ofițeri la Bacău, obținând gradul de sublocotenent. În 1936 s-a căsătorit cu Lilica Popescu. La începutul războiului a luptat pe front la artilerie împotriva rușilor, în Transnistria. În 1942 a căzut prizonier și a trecut prin 3 lagăre de prizonieri. A fost prizonier în lagărele din Siberia, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Grigore Gheba s-a înscris apoi în Divizia Tudor Vladimirescu și a luptat împotriva nemților. A fost rănit de două ori și a primit 8 decorații.

Grigore Gheba a participat la luptele de la cotul Donului, o tragică operațiune militară din istoria Armatei Române, unde au murit peste 150.000 de soldați. A scăpat cu viață, dar a fost capturat de ruși și ținut prizonier un an.

Prefect și profesor de matematică

După război, a fost numit prefect al județului interbelic Râmnicu-Sărat în 1947. Din cauza conflictelor cu autoritățile comuniste (Grigore Gheba a refuzat constant să devină membru al Partidului Comunist Român) a demisionat din funcția de prefect și s-a dedicat matematicii.

După experiența administrativă nereușită, a urmat Facultatea de Matematică de la Universitatea București. Prima sa culegere de matematică a apărut în 1958, iar ultima în 2004, când împlinise deja 91 de ani.

Faima lui Gheba a atins maximul prin anii 1975

Considerat cel mai important autor de culegeri de matematică din România, Gheba a fost un om al cărui destin a fost presărat cu numeroase dezamăgiri. În 1975 i s-a interzis să-și mai publice culegerile, din cauză că devenise prea celebru în propria-i țară, lucru care i-a deranjat pe șefii partidului comunist.

La 6 septembrie 2004, dimineața, a făcut un atac de cord. A murit fără să-și termine noile culegeri pe care se pregătea să le publice.

Câteva citate din cartea autobiografică „Între viaţă şi moarte”:

„Pasiunea mea pentru matematici m-a subjugat de copil, marcându-mi întreaga existenţă. Ca elev, apoi ca student, iar mai târziu ca profesor, nu m-am împăcat defel cu însuşirea superficială a noţiunilor de matematică, dar mai ales cu modul de prezentare de către profesori, care sigur respectau manualele, neclare şi confuze, pline de erori”.

*****

„Am vrut ca elevii să înţeleagă matematică. Să o înţeleagă ca pe un exerciţiu al minţii. Şi creierul are nevoie de gimnastică. Altfel, nu asimilezi nimic. Asta am învăţat-o de la savantul Moisil, care mi-a fost sfătuitor”.

*****

„Mărturisesc că mi se întamplă să lucrez chiar câte cinci-şase zile la o problemă, iar nu de puţine ori, verificând în clasa o temă, mă vedeam nevoit să renunţ la ea, dându-mi seama că nu dădea satisfacţie elevilor sau îi depăşea. Am în arhiva mea peste o mie de astfel de probleme şi exerciţii nepublicate„.

Strănepotul său, Dan Andrei Geba, este de asemenea un matematician valoros.

Surse: Grigore Gheba – cartea autobiografică „Între viaţă şi moarte”, ed. Publistar, București, 1993.

„Destinul lui Grigore Gheba”, https://www.mesagerul.ro/mesagerul/destinul-lui-grigore-gheba/

Sursa fotografică: https://www.mesagerul.ro/mesagerul/destinul-lui-grigore-gheba/