24 martie – Ziua internațională a dreptului la adevăr

În fiecare an, la 24 martie, este marcată Ziua internațională a dreptului la adevăr privind încălcările grave ale drepturilor omului și pentru demnitatea victimelor. Această zi aduce un omagiu monseniorului Oscar Arnulfo Romero, care a fost ucis la 24 martie 1980, după ce s-a implicat activ în denunțarea încălcărilor drepturilor omului ale celor mai vulnerabile persoane din El Salvador.

Astfel, la 21 decembrie 2010, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat ziua de 24 martie drept Zi internațională a dreptului la adevăr privind încălcările grave ale drepturilor omului și pentru demnitatea victimelor, arată www.un.org.

Dreptul de a cunoaște adevărul este garantat de articolul 32 din Protocolul adițional la Convențiile de la Geneva din 12 august 1949, cu trimitere la Protecția victimelor conflictelor armate internaționale (Protocolul 1), care recunoaște ‘dreptul familiilor de a cunoaște soarta rudelor lor’, arată și Federation of World Peace and Love pe https://www.fowpal.org/.

În 1999, s-a evidențiat că națiunile trebuie să ofere mecanisme adecvate și eficiente pentru ca societatea în ansamblu, și pentru familiile victimelor în special, să cunoască adevărul despre încălcările grave ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar. În 2008, națiunile au fost încurajate să ia în considerare instituirea unor mecanisme judiciare specializate și, după caz, să creeze comisii pentru adevăr și reconciliere care să completeze rolul sistemului judiciar de a investiga și remedia încălcările grave ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar. Prin urmare, dreptul de a cunoaște adevărul este atât un drept individual, cât și un drept colectiv. Pe lângă victime și familiile acestora, toată lumea merită și are dreptul să cunoască adevărul și efectele de amploare ale încălcărilor drepturilor omului asupra indivizilor, societății și națiunilor, și chiar asupra libertății, democrației și sustenabilității lumii întregi, arată sursa citată anterior.

Demnitatea umană este sacră și inviolabilă și este datoria tuturor instituțiilor naționale să o respecte și să o protejeze. În conformitate cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, ICCPR (International Covenant on Civil and Political Rights), ICESCR (International Covenant on Economic, Social and Cultural Rights) și alte reglementări internaționale relevante privind drepturile omului, guvernele au obligația de a dezvălui imediat adevărul și de a iniția un proces de reconciliere. ‘Adevărul, reconcilierea și responsabilitatea’ sunt garanții importante pentru a preveni repetarea încălcărilor drepturilor omului. Restaurarea adevărului este doar pragul minim pentru menținerea demnității. Doar atunci când victimelor le sunt oferite despăgubiri, iar făptuitorii sunt dispuși să-și recunoască greșelile și să-și ispășească pedepsele, iar justiția este înfăptuită, regretele pot fi reparate și chiar ura poate fi rezolvată, ceea ce duce la o societate mai stabilă și mai durabilă, notează https://www.fowpal.org/.