Acoperișul este degradat, țiglele sunt pe punctul de a cădea, iar orice incident de acest gen ar putea provoca răni grave trecătorilor. Situația devine cu atât mai alarmantă cu cât această zonă este frecventată intens, iar clădirea, deși are un aer istoric și un farmec aparte, a ajuns la un stadiu în care imperfecțiunile structurale pun în pericol siguranța publică. Este vorba despre clădirea „Hanului vechii de poște” din Orăștie, aflată în „buricu’ târgului”, aproape de Primărie pe strada Gheorghe Barițiu nr. 7, vizavi de Judecătorie.
…Și de la capăt
Am tot scris despre acest fapt de multă vreme. Este periculos să mergi pe acel trotuar din cauza țiglelor și a tencuieli ce se desprind din acoperișul vechiului „han de poște”. Proprietarii imobilului dau vina pe vechimea casei însă fără a face nimic iar situația rămâne. Oare până când? Așteptă proprietarii sau/și Primăria să fie distrusă viața cuiva ca apoi să hotărască măsurile ce se impun, pentru reabilitare sau alte aspecte legate de construcția respectivă?
„Hanul vechii de poște”
Una dintre clădirile grav deteriorate este și „Hanul vechii de poște” din Orăștie, (actualmente strada Gheorghe Barițiu nr. 7, vizavi de Judecătorie) unde se spune că, după detronare, Alexandru Ioan Cuza și-a schimbat caii. Iar folclorul local mai spune că aici ar fi stat, pentru o scurtă perioadă de timp în timpul peregrinărilor sale, și Mihai Eminescu. Tot în clădirea amintită relief roman încorporat. Obiectul provine de undeva din apropiere și a fost amplasat în construcție ce a fost ridicată în epoca romantismului ce a caracterizat prima parte a anilor 1800.
La starea avansată de degradare a fațadei și acoperișului acestui imobil credem că nu va mai trece mult timp până ce țiglele acoperișului vor cădea cu totul. Primăria din Orăștie chiar dorește să își asume, impasibilă, riscul producerii unui eveniment probabil, în calitate de administrator al trotuarului din fața imobilului, ca domeniu public al statului?
Cât despre proprietari le amintim că:
Părțile comune (intrarea, curtea, casa scării, podul casei, acoperișul, zidurile comune, fundația, fațada etc.) ale spațiilor locative (apartamente) aparținând acestui imobil se află în coproprietate forțată, fiind destinate folosinței comune. Astfel, toate aceste pârți comune nu pot fi considerate în indiviziune forțată și, ca atare, nici nu pot fi partajate. De aceea, ele trebuie folosite și întreținute în comun de către toți coproprietarii, și nu pe pârți distincte. Mai mult, niciun coproprietar nu poate aduce modificări, schimbări sau transformări pârților comune fără acordul celorlalți coproprietari, cu condiția de a nu schimba destinația imobilului și de a nu leza exercițiul liber al celorlalți coproprietari asupra pârților comune. Pe de altă parte, coproprietatea forțată asupra părților comune incumbă și o răspundere civilă delictuală a coproprietarilor pentru prejudiciile cauzate prin ruina edificiului ori prin desprinderea unor pârți din edificiul aflat în paza lor juridică, când acestea sunt urmarea lipsei de întreținere a edificiului.
Din nou atragem atenția, iarăși cerem intervenția de urgență pentru consolidarea acoperișului sau măcar pentru a asigura o delimitare temporară a zonei, prevenind astfel orice accident. În același timp, această situație ne amintește cât de important este să păstrăm și să întreținem patrimoniul arhitectural, astfel încât frumusețea trecutului să nu se transforme într-o amenințare pentru prezent.
Putem experimenta viața episodic, viitorul acestor imobile este la fel de determinat ca trecutul lor. Ca urmare, deși ne aflăm acum în toiul poveștii noastre, momentul în care ea se încheie fatalmente poate fi deja scris dacă nu intervenim să le schimbăm soarta. Până la schimbare vă rugăm să circulați cu atenție sau să evitați zona și să informați autoritățile pentru a interveni de urgență. Siguranța noastră contează!
Case veche din Orăștie a devenit monument ale degradării
Oraș cu o vechime de 800 de ani, Orăștia și-a păstrat într-un procent foarte mic porțiuni din vechile străzi pitorești, în care încă mai vibrează sufletul unor epoci și moravuri apuse. În ultimele trei decenii, unele case-monument au fost făcute aproape una cu pământul. Casa Vulcu, despre care am mai scris, așteaptă încheierea renovării de câțiva ani. Hotelul Transyylvania (actuala Casă de Cultură) are și ea aceeași soartă. Fosta Bancă „Ardeleana” nu face excepție.
Sunt și alte clădiri din centru vechi lăsate la voia sorții cu fațadele coșcovite din care pică bucăți de tencuială, umbrind, insalubru, clădirile recent renovate, fiind parcă puse în antiteză.
De ce starea aceasta?
Din păcate, legea privind monumentele istorice este insuficientă. Tot ce se face sunt controale și inspecții împreună cu Inspectoratul de Stat în Construcții. Se pot da amenzi dacă se constată probleme, iar politia poate deschide dosar penal dacă neregulile sunt grave. Legat de clădirile de patrimoniu aflate în stare de degradare, sunt destule cazuri în care proprietarii pur și simplu fie nu vor să le refacă, fie nu au bani sau cazuri în care sunt mai mulți proprietari, aflați în litigiu pentru aceeași clădire. Mulți dintre proprietarii caselor vechi sunt persoane în vârstă. Ideea nu e însă să amendezi proprietarii, ci să îi sprijini. Din păcate primăriile nu îi ajută pe proprietarii caselor de patrimoniu, ba dimpotrivă.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.