Regizorul de film, scenarist și scriitor Mihai Iacob a fost un artist complet ce a avut o poveste de viață nu tocmai roz. A devenit cunoscut pe plan național datorită primul film biografic, „Darclée” (1960) care a făcut parte din selecția oficială a Festivalului Internațional al Filmului de la Cannes, în anul 1961.
Cu toate că avea cam tot ce își putea dori un regizor în România, în anul 1972 (avea 40 de ani pe-atunci) în timpul unei călătorii de documentare în Statele Unite, a cerut azil politic în această țară. Se stabilește la Los Angeles. De atunci încoace a fost, pe rând, muncitor într-o fabrică de împletituri, distribuitor de pizza, vânzător într-un magazin alimentar, chelner, agent de tranzacții imobiliare, tipograf, scenarist și producător asociat de film. A murit la vârsta de 76 de ani pe 12 iulie 2009 în Los Angeles.
Regizorul de film, scenarist și scriitor Mihai Iacob s-a născut 11 mai 1933 la Orăștie, este fiul de profesorilor Victor Iacob, profesor de limba germană la Liceul „Aurel Vlaicu” și Letiția Iacob, profesor de matematici, directoare la Liceul de Fete „Despina Doamna”. Învață în localitatea natală la Liceul „Aurel Vlaicu” din Orăștie, iar după 19481 la liceul „Decebal” din Deva, fiind absolvent al promoției 1951.
Absolvent al Institului de Artă Teatrală și Cinematografică din București în anul 1955.
Realizează prima ecranizare eminesciană din istoria cinematografului românesc, prin filmul „Blanca”.
Regizează primul film biografic, „Darclée” (1960) inspirat din biografia marii soprane române Hariclea Darclée. Hariclea Darclée, pe numele adevărat Hariclea Hartulary, s-a născut la Brăila și a fost prima care a interpretat personajul Tosca din faimoasa operă a lui Puccini. Distribuţia filmului „Darclée” includea actori precum Silvia Popovici (interpreta lui Darclée), Victor Rebengiuc, Marcel Anghelescu, Costache Antoniu, Cristea Avram, Geo Barton, Jules Cazaban, Ion Dichiseanu, Toma Dimitriu, Fory Etterle, Ion Manu, Stefan Mihăilescu-Brăila, Amza Pellea, Eugenia Popovici. „Darclée” a fost de altfel cel mai cunoscut film al său, care a făcut parte din selecția oficială a Festivalului Internațional al Filmului de la Cannes, în anul 1961.
A fost unul dintre puținele filme românești ale acelor ani care au înregistrat performanța de a fi apreciate și cumpărate liber pe piața cinematografică mondială.
Între 1961 și 1972 a fost profesor de regie la IATC. În 1966 a fost numit secretar de partid pe Centrul de Producție Cinematografică Buftea.
Mihai Iacob face un stagiu de 8 luni la Institutul de Cinematografie din Paris, unde îi vede lucrând pe:
Claude Autant-Lara – la „Jurnalul unei femei în alb”, Franju – la „Thomas impostorul”, Tati – la „Play time”
Tot în acest timp este invitat în Anglia, unde vizitează câteva mari studiouri, unde îi întâlnește pe Laurence Olivier și pe cei doi actori despre care se vorbește mult – Keir Dullea și Sean Connery.
Sean Connery – interpretul lui James Bond, cunoscut erou al unei serii întregi de filme polițiste. Connery este de fapt un actor mult mai profund decât îl arată faimosul personaj căruia i-a dat viață.
Wolfgang Liebeneiner (regizor de film vest-german) și Mihai Iacob dirijează turnarea coproducției Studiourilor București și Franco-London Films, „Aventurile lui Tom Sawyer” – 13 episoade (30 de minute fiecare, șase ore de proiecție) – inspirată din povestea faimoșilor eroi ai lui Twain, Tom și Huck.
Să menționăm că acesta este unul dintre primele seriale de televiziune realizate în Europa, pentru transmisiile în culori.
Pentru acest film a fost mobilizat un larg și internațional colectiv de actori: Marcela Rusu, Fory Etterle, Emmerich Schöffer, Ion Dichiseanu, George Mărutza, Dorin Varga, Emil Liptac, Mihai Berechet; mai joacă canadienii Jacques Billedeaux și Mario Verdun, francezul Marcel Perez, Serge Nubret (actor de culoare, originar din Antile), austriacul Otto Ambros, etc. Operatorii filmului sunt maestrul francez Robert Lefebvre (autorul imaginii unor filme celebre, ca „Porte des Lilas”, „Casca de aur”, „Marile manevre”) și colegul său român, Ovidiu Gologan.
Cu toate că avea cam tot ce își putea dori un regizor în România, în anul 1972 (avea 40 de ani pe-atunci) în timpul unei călătorii de documentare în Statele Unite, a cerut azil politic în această țară. Se stabilește la Los Angeles. De atunci încoace a fost, pe rând, muncitor într-o fabrică de împletituri, distribuitor de pizza, vânzător într-un magazin alimentar, chelner, agent de tranzacții imobiliare, tipograf, scenarist și producător asociat de film.
A scris două romane „Jennifer” și „Pașaport American”, apărute în română și engleză, care au fost bine primite de public.
În luna aprilie a anului 2008, invitat al Cenaclului Literar „Mihai Eminescu” de la New York, când a fost re-proiectat filmul „Darclée”, regizorul și scriitorul Mihai Iacob a avut o caldă, impresionantă întâlnire cu membrii comunității româno-americane.
A murit la vârsta de 76 de ani pe 12 iulie 2009 în Los Angeles.
Filmografie:
1954 – Aurel Vlaicu – Povestire cinematografică (scenariul Eugenia Busuioceanu);
1955 – Blanca (în colaborare cu Constantin Neagu);
1957 – Dincolo de brazi (în colaborare cu Mircea Drăgan);
1960 – Setea;
1960 – Darclée:
1961 – Celebrul 702 regizor și scenarist; în colaborare cu Alexandru Mirodan;
(Piesa „Celebrul 702” pornește de la cazul real al unui deținut din S.U.A. (Cheryl Chessman), care a fost condamnat la moarte în 1948, pentru crimă, răpire și viol, și a devenit autor de romane autobiografice în închisoare. Autorul piesei este Alexandru Mirodan.)
1963 – Străinul;
1964 – Pe drumurile Thaliei;
1966 – Politețe;
1967 – Episodul „Întoarcerea” din „De trei ori București”
1968 – Aventurile lui Tom Sawyer (în colaborare cu Wolfgang Liebenmeyer);
1968 – Moartea lui Joe Indianul (în colaborare cu Wolfgang Liebenmeyer);
1970 – Castelul condamnaților (în colaborare cu Nicolae Ţic și Mircea Drăgan);
1971 – Pentru că se iubesc (în colaborare cu Ion Omescu);
Sursa:
„Oamenii din Ținutul Orăștiei – Călindaru’ Foii Interesante”, Vol, II, ed. Măiastra, Tg. Jiu 2023.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.