Bințințiul vremurilor trecute, văzut prin aparatul fotografic al lui Leopold Adler

Publicăm acum câteva fotografii inedite dintre cele realizate de Leopold Adler (1848-1924) şi păstrate în colecțiile cabinetului de stampe al Bibliotecii Academiei Române. Imaginile au fost surprinse în satul în care s-a născut, a copilărit și a proiectat primele invenții pilotul inginer Aurel Vlaicu.

Fotografiile fac parte din opera artistului-fotograf Leopold Adler, un om  îndrăgostit de ținuturile româneşti. Însoțim micul album fotografic cu o succintă evocare a vieții sale.

Cele mai multe din fotografiile realizate de Leopold Adler se păstrează în colecţii particulare, iar o parte din cele cu valoare documentară se află la Biblioteca Academiei Române. Fotografiile sale, mărturii ale unui trecut bogat şi plin de semnificaţii, dau culoare şi un parfum specific textelor din unele monografii consacrate oraşului în care oarecând se traducea Palia.

Imaginile de la Binținți sunt din vremea când Aurel Vlaicu era la București (1909-1913) la dorința lui Octavian Goga. (Anterior, în 1908, Vlaicu se întoarce acasă, după studiile de la Budapesta și Berlin, și construiește un planor cu care efectuează un număr de zboruri în 1909). O bună parte dintre fotografiile făcute în acea perioadă sunt folosite mai apoi de către Ioan Moța la cartea memorială „Album Vlaicu cu 23 fotografi! și 5 facsimile intercalate în text”, altele au rămas mai puțin cunoscute publicului. Leopold Adler a fost fotograful care a fixat pe peliculă figuri din viața cotidiană. Fotografiile lui au fost expuse la galeria de expoziție din Viena. A fost unul dintre cei mai prolifici fotografi din România.

Leopold Adler (Născut: 12 iulie 1848, Praga, Cehia; Decedat: 8 mai 1924, Brașov)

Născut în familia unui fabricant evreu din Cehia de astăzi, s-a stabilit la Brașov în anii ’70 (după Kurt Hochstuhl, în anul 1872, după E. Bădescu în 1875). În 1873 îl găsim angajat în atelierul lui Karl Bömches, iar din 1875 îşi deschide propriul studio fotografic, unde îi aduce pe la sfârşitul anilor ’70 pe colaboratorii săi Josef Schuller senior (n. 9 sept. 1850, Reghin, jud. Mureş – m. 12 feb. 1918, Brașov) şi J. S. junior (1874-1956). Din 1900 până la sfârşitul lui 1909 Schuller senior conduce atelierul lui Adler împreună cu fiul său. Când au preluat studioul, ei au preluat şi plăcile fotografice, ale căror copii, conform unei practici cunoscute atunci, le vindeau sub numele lui Adler. Din 1909 până în 1915, Leopold Adler preia din nou atelierul. Apogeul carierei lui Leopold Adler este între 1909-1914, perioadă în care poate fi considerat cel mai bun fotograf braşovean (Konrad Klein), iar atelierul său unul dintre cele mai renumite.

Din multitudinea fotografiilor realizate merită să fie amintite cele ale oraşului Brașov şi ale satelor din Ţara Bârsei, care conţin portrete, peisaje, monumente de arhitectură, costume populare. Fotografiază, de asemenea, monumente istorice din Transilvania (biserica din Densuş, catedrala metropolitană din Blaj etc.), clădiri ale unor instituţii publice (în special gări), mineri, ciobani etc., surprinşi în costumele specifice şi, nu în ultimul rând, autentice şatre ţigăneşti. Imortalizează o serie de evenimente istorice cărora le-a fost martor (adunarea generală a Astrei de la Şimleu, ţinută în 1909, inaugurarea monumentului eroilor războiului Independenţei României din Moineşti, județul Bacău, lăsarea la vatră a soldaţilor români din armata austro-ungară, întruniri electorale etc.).

O perioadă a fost fotograf şi la Sălişte şi Orăştie, unde a surprins imagini şi din aceste locuri. De aici  a lăsat posterităţii o serie impresionantă de fotografii care înfăţişează viaţa cotidiană din oraşele Transilvaniei şi portretele oamenilor care au trăit în acest ţinut. Locuitorii Hunedoarei sunt prezentaţi în ipostaze rare, de celebrul fotograf praghez. Orăştie, Geoagiu, Ţara Haţegului, Valea Jiului şi Ţinutul Pădurenilor s-au numărat printre locurile preferate ale faimosului fotograf din Transilvania începutului de secol XX, Leopold Adler. Sute de fotografii realizate de artist în comunităţile hunedorene s-au păstrat de peste un secol, iar unele dintre ele sunt expuse în muzee importante. Scenele surprinse în fotografiile care poartă marca Adler prezentau târgul aglomerat al Hunedoarei, Uzinele de fier ale oraşului, băile termale de la Geoagiu, Cetatea Devei, modul în care oamenii traversau râul Mureş, centrul istoric al Orăştiei, munca din minele de aur de la Brad, din exploatările de fier din Ţinutul Pădurenilor şi din cele de cărbune din bazinul Văii Jiului, dar şi numeroase portrete. Fotografiile au fost realizate de Leopold Adler (1848, Praga – 8 mai 1924, Braşov), unul dintre cei mai faimoşi fotografi ai vremii sale. Adler a călătorit în întregul ţinut al Transilvaniei şi a surprins scenele din viaţa cotidiană, realizând totodată un număr impresionant de portrete. O parte din fotografiile sale au fost expuse la galeria de expoziţie din Viena.

Cele mai multe din fotografiile sale se păstrează în colecţii particulare, iar o parte din cele cu valoare documentară se află la Biblioteca Academiei Române.

A murit la vârsta de 76 de ani, în urma unei îndelungate suferinţe, fiind îngropat în cimitirul comunităţii israelite neologe.