Comori antice jefuite legal şi nelegal din Hunedoara

Tezaurul de la Șoimuș a dezlănțuit o adevărată isterie în rândul căutătorilor de comori. Totodată, evenimentul a readus în atenție un adevăr îngrijorător: Hunedoara este, pe baza unei legislații prost croite, sursă de îmbogățire a patrimoniul altor muzee din țară.

După descoperirea monedelor de la Șoimuș, localnicii spun că dealurile s-au împânzit de detectoriști și spusele lor sunt întărite de numărul mare de jeepuri din Arad, Gorj şi Alba care au trecut recent pe la spălătoriile auto din zonă. Căutătorii de comori revin în actualitate pe cai mari, după desființarea poliției de patrimoniu. Fenomenul a luat amploare. Numai în județul Hunedoara sunt peste 600 de detectoriști autorizați. Descoperirile lor „întâmplătoare” ajung foarte rar într-un muzeu. Arheologii sunt de părere că, la nivel național, 99 la sută din artefacte sunt comercializate pe piața neagră.

Goana după aur

Tezaurul de la Șoimuș a ajuns la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva. În urmă cu câteva săptămâni, aceiași persoană predase câteva obiecte antice din bronz, găsite tot pe teritoriul comunei Șoimuș. O echipă formată din doi arheologi și patru polițiști a verificat locul și împrejurările în care au fost descoperiți cei 407 denari republicani din argint. Inspectoratul Județean de Poliție Hunedoara ne-a comunicat că nu sunt elemente care să conducă la întocmirea unui dosar penal. Omul care pretinde recompensa a fost de bună credință și a respectat procedura legală privind predarea tezaurului. Chiar și așa, valoarea monedelor a scăzut considerabil pentru că ele au fost scoase din contextul arheologic și asta se întâmplă cu toate descoperirile „întâmplătoare” comise de detectoriști. Partea bună e că tezaurul este în posesia muzeul din Deva. Deocamdată. N-ar fi exclus ca el să fie preluat de un muzeu național, cum s-a mai întâmplat în trecut. De-a lungul timpului, județul Hunedoara a fost „jefuit” legal de forte multe comori antice care au ajuns pe inventarul unor instituții de cultură din Cluj, București, Viena sau Budapesta.

Hunedoara, județul jefuit legal

Arheologul dr. Cătălin Rișcuța a făcut pentru Cotidianul de Hunedoara un succint inventar al bunurilor de patrimoniu hunedorean care au ajuns să îmbogățească colecțiile altor muzee. „Multe obiecte cu valoare deosebită, colectate din spațiul hunedorean înainte de 1918, anul înfăptuirii statului național unitar, au ajuns în patrimoniul muzeelor naționale din Viena și Budapesta. Înființarea Muzeului Național de Istorie a României, în anul 1970, în plină perioadă comunistă, a fost momentul în care artefacte importante din expoziția muzeului, precum tezaurul de monede dacice din argint de la Rădulești (comuna Dobra) sau capul statuii de bronz a împăratului Traianus Decius (249-251), descoperit la Sarmizegetusa, au luat calea capitalei”, spune Rișcuța.  Apoi, ar mai fi și dispariția din muzeu, în urmă cu aproape două decenii, a unei piese remarcabile, respectiv spada din epoca bronzului descoperită la Boiu (comuna Rapoltu Mare). „Nici până în prezent autoritățile abilitate nu au reușit să recupereze acest valoros bun al patrimoniului național”, mai spune Rișcuța.

Nici măcar o brățară nu s-a întors acasă

Hunedoara se află în prima linie a zonelor vizate de vânătorii de comori. Fenomenul a devalizat sistematic patrimoniul cultural la județului, iar emblematice sunt celebrele brățări dacice.

„Deși România a răscumpărat o duzină dintre acestea, niciuna nu se află în muzeele din județul Hunedoara. Mai mult decât atât, numeroase alte bunuri culturale cu valoare deosebită, unele realizate din metale prețioase, descoperite prin detecții neautorizate pe teritoriul județului Hunedoara, au ajuns, în ultimii ani, pe baza unei legislații prost croite și sub îndrumarea instituțiilor statului, să îmbogățească patrimoniul altor muzee din țară. Aceasta în condițiile în care întreaga legislație europeană și convențiile internaționale ratificate de România accentuează faptul că patrimoniul cultural aparține comunităților locale și acestea sunt primele care trebuie să beneficieze de el pentru atingerea unei dezvoltări durabile”, mai spune dr. Cătălin Rișcuța, cercetător științific, șef serviciu Arheologie în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.

Un caz aparte este cel al matriței care a rămas în posesia muzeului din Deva, dar asta e altă poveste pe care o vom spune cu lux de amănunte cât de curând.