La 12 iulie 1859 – Domnitorul Alexandru Ioan Cuza semnează Ordonanța de înființare a Oficiului Central de Statistică Administrativă, marcând actul de naștere al statisticii oficiale în România. De acest moment își leagă numele doi eminenți economiști români ai veacului al XIX-lea, Dionisie Pop Marțian și Ion Ionescu de la Brad. Statistica oficială este una dintre primele instituții publice apărute în România după Unire și, totodată, unul dintre cele mai vechi oficii statistice din Europa.
Pe parcursul existenței sale, instituția oficială de statistică s-a numit pe rând:
Direcția de Statistică Generală a Statului – 1892
Institutul de Statistică Generală a Statului – 1925
Institutul Central de Statistică – 1936
Direcția Centrală de Statistică – 1951
Comisia Națională pentru Statistică – 1989
Institutul Național de Statistică și Studii Economice – 1998
Institutul Național de Statistică – 2001
Începuturi și confirmări (1859-1877)
Încă din perioada de început, fără a dispune de resursele materiale necesare și cu un personal insuficient, atât numeric, cât și ca pregătire specializată, instituția de statistică se încumetă și reușește să ducă la bun sfârșit acțiuni de mare anvergură. Astfel, sunt realizate:
· Recensământul Populației (1859-1860)
· Recensământul stabilimentelor industriale (1863), prima cercetare de nivel național dintr-o țară europeană
· Publicarea seriei “Analele Statistice și Economice (1860)”
· România se afla printre participanții cei mai activi la Congresele Internaționale de statistică de la Londra, Berlin, Florența și Haga
După cucerirea independenței de stat a României (1877-1914)
Continuând linia demersurilor din perioada de pionierat, statistica oficială este unul dintre principalii piloni ai statului român în perioada consolidării acestuia, printr-un substanțial aport de informație statistică necesară luării unor decizii corecte pentru dezvoltarea țării. Astfel, se realizează:
· Recensămintele Populației din 1899 și 1912
· Se îmbogățește sistemul de publicații prin seriile:
Buletinul Statistic al României (1892)
Revista demografică (1892)
Anuarul Statistic al României (1909)
· Ia ființă învățământul statistic universitar, în cadrul Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale (1913), astăzi Academia de Studii Economice din București.
Școala românească de statistică, în avangarda statisticii internaționale (1918-1945)
Între cele două războaie mondiale, statistica oficială românească își impune, prin marile sale personalități, statutul unei școli de prestigiu pe plan internațional. Sunt anii în care instituția beneficiază de activitatea creatoare a unor prestigioase personalități: Dimitrie Gusti, Octav Onicescu, Grigore Moisil, Gheorghe Mihoc, Sabin Manuilă, Anton Golopenția etc.
Repere:
· Atlasul Agricol al României (1929)
· Recensământul General al Populației României (1930)
· Recensământul General al României (1941), în care principalul loc l-a ocupat inventarierea întreprinderilor industriale
· Recensământul Agricol (1941), prima lucrare sistematica de acest gen efectuată în țara noastră
· Extinderea anchetelor selective pentru aproape toate domeniile economiei naționale
· Înființarea Școlii de Statistică (1930) devenită Institutul de Statistică al Universității București (1941)
Păstrarea identității și probității profesionale (1946-1989)
În ciuda presiunilor politice din timpul regimului comunist, statisticienii români au continuat să asigure continuitatea datelor și seriilor statistice și să păstreze astfel, în bună măsură, credibilitatea statisticii oficiale românești, în pofida ingerințelor regimului totalitar, a prezentării convenabile, cosmetizate, a unor informații statistice. În eforturile pentru păstrarea identității științei statistice și a probității profesionale a slujitorilor ei este notabil aportul lui Mihail Levente și Mircea Biji, a altor remarcabili specialiști, pentru:
· Efectuarea unor lucrări statistice de mare complexitate
· Recensământul populației și Locuințelor (1966 și 1977)
· Realizarea primei balanțe a legăturilor dintre ramurile economiei
· Trecerea la prelucrarea electronică a datelor
· Începerea colaborării cu Direcția de Statistică a ONU
Începând din decembrie 1989, statistica oficială românească contribuie prin aportul de date și informații, prin rezultatul perfectionării instrumentarului de lucru și al metodologiilor, la susținerea eforturilor naționale de realizare a unor reforme structurale, a dezvoltării economico-sociale, a modernizării societății românești. Statistica oficială asigură suportul informațional necesar procesului de integrare a țării în structurile UE, precum și pentru o rapidă adaptare a României la economia modernă bazată pe cunoaștere. În acest sens:
· A crescut capacitatea de investigare a evoluțiilor economice și sociale din societatea românească.
· S-a îmbunatățit sistemul de indicatori statistici, a metodologiilor specifice, în directă relație cu dinamica fenomenelor și proceselor economico-sociale și în concordanță cu legislația europeană.
· A crescut și s-a consolidat fondul național de date statistice.
· S-au diversificat și modernizat mijloacele de diseminare.
· S-a extins considerabil baza de date în profil teritorial, precum și a sistemului de indicatori la nivel regional și județean.
· S-au realizat ample și complexe investigații economico-sociale, anchete, cercetări, inclusiv:
Recensământul Populației și Locuințelor (1992, 2002, 2011)
Recensământul General Agricol (2002-2003)
· Au fost și sunt promovate principiile autonomiei, confidențialității, transparenței, relevanței, proporționalității și deontologiei activității Institutului Național de Statistică, a comparabilității și compatibilității informațiilor statistice naționale cu cele produse de statistica europeană.
· S-a dezvoltat colaborarea cu Oficiul de Statistică al UE (Eurostat), cu alte oficii de statistică ale țărilor europene, mai ales după semnarea, cu acestea, în 1994, a două declarații comune bi și multilaterale, precum și cu organismele specializate ale ONU.
La 08. 07. 2024 Institutul Naţional de Statistică a fost decorat, cu prilejul împlinirii a 165 de ani de la înfiinţare, cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Comandor – categoria H – „Cercetarea ştiinţifică”. Distincţia a fost acordată „în semn de apreciere deosebită pentru dăruirea, profesionalismul si eficienţa care au condus, de-a lungul timpului, la cercetări statistice inovatoare si la dezvoltarea unui sistem statistic naţional modern”, se arată în Decretul privind conferirea Ordinului, semnat de Preşedintele României, Excelenţa Sa, domnul Klaus-Werner Iohannis.
În anul 2009, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la înfiinţare, Institutul Naţional de Statistică a fost decorat cu Ordinul Naţional „Meritul Industrial şi Comercial”, în grad de „Mare Ofiţer”.
Data de 12 iulie 1859 marchează momentul în care domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna Ordonanţa Domnească privind înfiinţarea Oficiului Central de Statistică Administrativă, actul de naştere a statisticii oficiale în România.
Sursa informații și foto:
Site-ul Institutului Naţional de Statistică, https://insse.ro/cms/ro/content/prezentare-general%C4%83
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.