Elementele Coloanei Infinitului, turnate la Atelierele Centrale Petroșani, în toamna lui 1937

În anul 1934, sculptorul Constantin Brâncuşi a fost invitat de către Arethia Tătărescu, preşedinta Ligii Naţionale a Femeilor Gorjene, să realizeze un monument în memoria soldaților români căzuţi în Primul Război Mondial. La cererea lui Brâncuşi, de aspectele tehnice ale realizării monumentului s-a ocupat inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan, inginerul șef al Atelierelor Centrale Petroșani.

Monumentul a fost turnat în fontă la Petroşani, în toamna anului 1937, sub îndrumarea inginerului Georgescu-Gorjan. În data de 16 noiembrie 1937 se încheie realizarea tuturor elementelor care compun Coloana. Acest monument face parte din trilogia Ansamblului Monumental din Târgu Jiu realizat de marele sculptor Constantin Brâncuși, alături de Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii.Foto: Atelierele Centrale Petroșani

Istoria realizării Coloanei Infinite la Atelierele Centrale Petroșani – 1937

1 – 15 august 1937 Brâncuși și inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan studiază o serie de variante pentru a stabili dimensiunile optime ale monumentului luând în calcul resursele financiare, cerințele și posibilitățile tehnicii timpului și viziunea artistică a sculptorului.

16 – 31 august 1937 Brâncuși împreună cu tâmplarii de modele de la Atelierele Centrale din Petroșani realizează un modul din lemn de tei în vederea turnării în fontă a elementelor. Sculptorul a cioplit el însuși o fațetă, zile întregi, obținând suprafețele de racordare line, imperceptibil curbate, care se pot admira la elementul finit. Se definitivează concepția tehnică a Coloanei de către ing. Gorjan-Georgescu, se stabilesc calculele finale pentru seria de formule la varianta de coloană propusă de Brâncuși, se proiectează și se finalizează desenele de execuție ale miezului de oțel.

1 septembrie – 27 octombrie 1937 Se comandă profilurile de oțel de la Reșița și Malaxa, livrate în timp record, ceea ce a permis începerea imediată a construcției pilonului central de rezistență compus din trei tronsoane, asamblate ulterior între ele prin sudură, la Târgu Jiu. Elementele Coloanei s-au transportat de la Petroșani la Târgu Jiu cu autocamionul numai pe măsură ce le venea rândul la montaj, spre a nu fi manipulate în mod inutil de mai multe ori.

28 octombrie – 9 noiembrie Brâncuși sosește la Târgu Jiu și asistă la tragerea câtorva elemente de fontă pe miezul de oțel.

9 – 16 noiembrie Se termină montarea coloanei de către muncitorii de la Atelierele Centrale Petroșani conduși de inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan. Schela se păstrează pentru a fi folosită la metalizare, anul următor.

20 iunie – 25 iulie 1938 Specialiștii firmei elvețiene “Metalizarea”, care avea o reprezentanță la București, execută pulverizarea cu zinc și alamă a Coloanei.

Costul Coloanei 

La intervenția primului ministru Gheorghe Tătărescu, directorul general al Societății “Petroșani” inginerul Ioan Bujoiu, a pus la dispoziția constructorilor Coloanei întreaga capacitate tehnică a Atelierelor Centrale și tot personalul necesar realizării acestei lucrări. În plus, toate cheltuielile directe și indirecte (proiectare, manoperă, materiale, transport, montare la Târgu Jiu, regie etc.) în sumă de circa 2.500.000 lei au fost suportate de Societatea “Petroșani”, decontându-se întreaga sumă către Atelierele Centrale pe “vagoneți de mină”. Cheltuielile finale la terminarea Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu au însumat 10.082.000 lei.

Dragă Domnule Brâncuși,

Deși nu ați răspuns la scrisorile mele, eu îmi țin promisiunea de a vă ține la curent cu cele ce se petrece aici. În ceea ce mă privește, mi-am respectat angajamentele. Din cele 15 elemente și 2 jumătăți, sunt gata 10 și jumătate. Voi mai turna un element întreg și partea de jos (jumătatea cu soclu). Am expediat deja la Târgu Jiu stâlpul metalic, dar ceea ce nu merge e faptul că cei de acolo n-au făcut aproape nimic. N-au fost în stare să termine excavația pentru fundație, cu toată insistența din partea mea și a doamnei Tătărăscu. De aceea a trebuit să-mi trimit acolo lucrătorii, ca să nu întârzie inaugurarea dintr-o prostie. Lucrătorul care face metalizarea sosește duminică aici și va începe ultima operație. Metalizarea se va face cu bronz și nu cu alamă. Nu am găsit încă sârmă de alamă și m-am izbit de opoziția lucrătorului specialist în metalizare și a doamnei Tătărăscu, pe motiv că alama se înnegrește și are un aspect murdar. Am înțeles că veți sosi aici la 25 octombrie. Vă trimit câteva fotografii în care se vede suportul în curs de fabricare, turnarea elementelor și câteva elemente terminate, după turnare. Cu salutările mele cele mai bune și afectuoase – Georgescu-Gorjan

Dragă Domnule Georgescu-Gorjan,

Dacă n-am răspuns la scrisorile D-tale este că n-am avut altceva de spus decât cele ce v-am telegrafiat. Îmi pare rău că v-ați mâhnit – de altfel eu credeam să fiu acolo de la 15 octombrie dar am întârziat așteptând pe Maharagea care a amânat venirea la Paris în două rânduri – acum e vorba să ne întâlnim la 19 curent și la 20 plec cu simplonul la București așa că ne vedem cel mai târziu pe 26 curent. Cu metalizarea cum se face că la început se putea face și acum negrește? Dacă nu are fil galben, până acum se găsea ori aduceam de aici. Pe fotografiile ce-mi trimiteți nu văd numărul de înjghebare la capătul elementelor or fotografia e rău făcută? La plecare v-am scris că v-am trimis prin fratele D-tră cele doua mii de lei ce vă datoram – dar nu mi-ați scris dacă le-ați primit. Cu multe salutări, C. Brâncuși.

Brâncuși parcurge pentru ultima dată într-o zi din septembrie 1938, împreună cu inginerul Georgescu-Gorjan, traseul de la Masa Tăcerii de pe malul Jiului, prin Poarta Sărutului până la Coloană.Foto: inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan (1905 – 1985)

Sursa foto/text: tinutulmomârlanilor.ro