Germania: războiul va dura mai mult decât ne imaginăm

Autor: Călin Marchievici

„Trebuie să fim pregătiți ca acest război să dureze mai mult decât ne dorim sau decât ne imaginăm”, a spus cancelarul Friedrich Merz, pe 26 mai, în cursul unei vizite în Finlanda care a renunțat la neutralitate. Cu puțin timp înainte, Merz afirmase că principalii aliați occidentali ai Ucrainei au hotărât să nu mai restricționeze raza de acțiune a armelor pe care le trimit în Ucraina. Va fi liber, printre altele, la rachetele de croazieră Taurus pe care Germania a refuzat să le livreze până acum, de teamă ca armata ucraineana le-ar folosi pentru a lovi adânc în teritoriul Rusiei. ”Nu mai există limită ale razei de acțiune pentru armele trimise in Ucraina. Nici din partea Marii Britanii, nici a Franței și nici a noastră”, a spus Merz. ”Acum, Ucraina se poate apăra și atacând pozițiile militare din Rusia”, a scris Merz, pe platforma X.

Statele Unite nu au confirmat public decizia privind raza de acțiune a armelor trimise de aliați Ucrainei.

”De regulă, războaiele se încheie din cauza epuizării uneia dintre tabere sau a ambelor, iar în acest război suntem, în mod evident, încă departe de această situație”, a spus cancelarul Merz, în Finlanda. ”Deci, trebuie să ne pregătim pentru o durată mai lungă”. Merz a mai declarat că Vladimir Putin vede un semn al slăbiciunii în încercările Vestului de a ajunge la o încetare a focului in Ucraina. A mai spus că Vladimir Putin folosește așa-zisele negocieri doar pentru a intensifica loviturile asupra Ucrainei. ”După ultimele trei săptămâni, nimeni nu ne poate acuza că nu am epuizat  toate căile diplomatice”, a mai spus Merz. ”Ucraina a făcut tot ce putea face, cu excepția ridicării steagului alb”, a spus cancelarul, sugerând că singura opțiune rămasă pentru Kiev și aliați este continuarea războiului.

”Dacă Putin nu va aproba nici măcar oferta de a se întâlni la Vatican, atunci trebuie să ne pregătim ca acest război sa dureze mai mult decât vrem și decât ne-am imagina”.

Cancelarul Merz, alături de președintele Franței și premierul Marii Britanii propun Europei continuarea războiului din Ucraina. Rusia a recurs la o agresiune neprovocată în Ucraina, la schimbarea prin forță a granițelor în Europa pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, Ucraina are dreptul de a se apăra, de a lua suveran deciziile privind alianțele, iar Vestul trebuie să susțină acest stat victimă. Aceasta este viziunea moralist-idealistă pe care o propun liderii occidentali. Corolarul este că aliații europeni ai Ucrainei trebuie să facă sacrificii: un preț mai mare al energiei ca urmare a sancțiunilor impuse Rusiei, îndatorare pentru înarmare. Iar totul trebuie să se facă pe termen mediu și lung, pentru că războiul va fi unul lung, de uzură.

Cancelarul Merz nu este primul care vorbește despre ”războiul lung” în Ucraina. Perspectiva a fost deschisă de șeful Council on Foreign Relations, în revista Foreign Affairs, imediat după eșecul negocierilor de la Istanbul dintre Ucraina si Rusia, în aprilie 2022. În august 2022, premierul Belgiei, Alexander de Croo, le transmite cetățenilor că avansarea unui termen de 5-10 ierni pentru actuala criză nu este hazardată. Tot atunci, președintele Macron spunea: ”Cred că trecem printr-o perioadă de mari schimbări. În primul rând pentru că ceea ce trăim pare să fie sfârșitul abundenței”. Imediat, această viziune a fost preluată de think-tankuri și experți, care au început să vorbească despre ”războiul de agresiune pe scară larga, neprovocat, de mare intensitate și pe termen lung al Rusiei împotriva Ucrainei”. Toate declarațiile acestea par un ecou al avertismentului transmis cetățenilor de regele Willem Alexander al Olandei, in 2013, într-un context care nu avea a face cu un război, cu atât mai puțin unul in Europa: ”Din cauza evoluțiilor sociale, precum globalizarea și îmbătrânirea populației, piața noastră a muncii și serviciile publice nu mai sunt potrivite pentru necesitățile timpurilor noastre. Statul clasic al bunăstării din a doua jumătate a secolului XX evoluează încet dar sigur către «o societate participativă», în care se așteaptă ca cetățenii să aibă grijă de ei înșiși sau sa creeze soluții la nivelul societății civile pentru probleme precum pensiile”. Era anunțul oficial al morții statului bunăstării în Europa și al unui război economic surd ce stătea să înceapă.

Niciun politician nu poate face asemenea declarații fără a pierde puterea. Însă, atunci când evoluțiile sociale, economice, gestionarea proastă a economiei, deciziile strategice proaste pot fi toate ascunse în spatele unui conflict cu sute de mii de victime și în spatele perspectivei ca Rusia lui Putin să invadeze Europa, atunci politicienii se simt cauționați și pot transmite cetățenilor că nu au de ales. Amenințarea Rusiei, a autoritarismului, ”nebunia” președintelui Americii, războiul hibrid al Rusiei, fermele de troli, amenințarea algoritmilor TikTok – toate pot fi folosite pentru ca o clasă politică tot mai ruptă de electorat să nu piardă puterea. Frica face Uniunea (Europeană) și tot ea câștigă alegeri. Iată ce scria Financial Times în martie 2025: ”Disconfortul cronic indus populației nu este suficient. Trebuie să apară un element de frică. Mai este un motiv pentru care înarmarea este folosită ca justificare pentru reducerea cheltuielilor: apărarea are și o funcție socială, pentru că asigură locuri de muncă bine plătite și educație vocațională mai mult decât alte domenii industriale”, scrie Financial Times.

Exista însă și o viziune realistă asupra războiului din Ucraina, una împărtășită de diplomați și profesori americani, inclusiv de William Burns, șef al CIA în timpul administrației Biden și fost ambasador la Moscova la momentul Summitului NATO de la București, când a transmis în centrală că decizia deschiderii porții NATO pentru aderarea Ucrainei este o eroare, fiind o linie roșie la încălcarea căreia Moscova va riposta. Nu mai este vorba despre moralitate și ”ordinea mondială bazată pe reguli”, ci despre calculul rece al unei puteri care își simte amenințată securitatea. În această abordare realistă, Rusia nu poate accepta o încetare a focului câtă vreme se află în ofensivă și poate ocupa noi teritorii, poate extinde zona tampon pe care o dorește în Ucraina. Este o viziune în care Rusia lui Putin este prezentată nu neapărat ca o adunătură de criminali de război, ci ca actor rațional, care a transmis vreme de ani de zile avertismente puterilor rivale, care a prezentat propuneri de acorduri de securitate și care a negociat o încetare a focului cu Ucraina, în primăvara anului 2022. Occidentul a cerut regimului Zelenski să respingă termenii păcii negociați la Istanbul în martie-aprilie 2022, asigurând Kievul că va avea tot sprijinul militar și financiar. Rusia a arătat limpede că neutralitatea Ucrainei și demilitarizarea sunt condiții obligatorii ale unui acord și a insistat mereu asupra eradicării ”cauzei profunde” ale conflictului –  lipsa unui noi Yalta.

Acum, la o săptămână după convorbirea telefonică Putin-Trump care a dat fiori reci aliaților europeni ai SUA, președintele SUA are o schimbare radicală de poziție și declară că președintele rus ”este absolut nebun”, iar apoi arată că ”Vladimir Putin nu-si da seama că, dacă nu eram eu, Rusiei i s-ar fi întâmplat multe lucruri rele. Vreau să spun cu adevărat rele. Se joacă cu focul”. Este semnalul că administrația Trump fie va ceda la presiunile cercurilor neoconservatoate din statul American profund și va alege calea continuării susținerii militare a Ucrainei, fie că președintele Trump va decide să se retragă din orice negociere a unei păci în Ucraina, lăsând conflictul în seama aliaților din Europa.

Iar liderii europeni au dat răspunsul acum, prin vocea cancelarului Friedrich Merz: vor aborda acest conflict într-un mod care să ducă la un război lung mai degrabă decât la o pace rapidă (cu cedări teritoriale în Ucraina și o noua arhitectură de securitate cel puțin în flancul estic al NATO). Este o abordare care atrage susținere electorala, prezentată ca fiind virtuoasa dar bazându-se și pe frica ce aduce voturi și face mai ușoara limitarea liberei exprimări sau acceptarea cenzurii. Ea câștigat parlamentarele din Polonia și prezidențialele repetate din România și tot ea va asigura mai multă centralizare a autorității la Bruxelles și nașterea unor ”campioni europeni” ai industrie militare, ca soluție de salvare pentru economiile franceza, germana, italiană.

”Va trebui să îndurăm și să distribuim costurile în cadrul UE”, dacă vrem ca Europa să nu cadă în capcana întinsă de Vladimir Putin, inclusiv prin ”sila europenilor și reticența lor de a mai suporta consecințele sprijinului pe care îl acordă Ucrainei”. Spunea, in august 2022 a șefului de atunci al diplomației UE, spaniolul Josep Borrell. Este exact ceea ce spune acum, după încă trei ani de război în Ucraina, Friedrich Merz, câștigătorul alegerilor din Germania (februarie 2024). Asta o spune și câștigătorul alegerilor din Marea Britanie, Keir Starmer (iulie 2024), și câștigătoarea alegerilor din Italia (septembrie 2022), Giorgia Meloni, și noul președinte al României (mai 2025). Mai există un mic hop la prezidențialele din Polonia (mai 2025) și alegerile din Ungaria (aprilie 2026), pentru ca Europa să-i accepte tot pe politicienii care introdus austeritate pentru populație și socialism generos pentru bănci după 2008, care au închis economia UE în timpul pandemiei și au semnat certificatul de deces al modelului său social și să celebreze, sub conducerea lor, triumful ”democrației” prin nașterea unei forme de capitalism de stat bazat pe industria militară și virtute ostentativă.