Gheorge Piperea: Argumentele forte către CCR

Către
Curtea Constituțională a României
Referitor la dosarul nr. 3671F/2024 – cerere de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024, formulată de Cristian Vasile Terheș
Domnule Președinte,
Subsemnatul, Gheorghe Piperea, cu domiciliul ales pentru comunicarea oricărui act de procedură în București, Splaiul Unirii (…) persoane împuternicite cu primirea corespondenței fiind Mădălina Popa și Marinela Toader, în conformitate cu jurisprudența Onoratei Curți, formulez prezentul
MEMORIU AMICUS CURIAE,
prin care vă solicit respectuos să respingeți cererea formulată de Cristian Vasile Terheș de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024.
***
1. Cristian Vasile Terheș nu justifică un interes în formularea cererii de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024
Potrivit art. 52 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României, (1) Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.

Art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale prevede că Procedura jurisdicţională prevăzută de prezenta lege se completează cu regulile procedurii civile, în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în faţa Curţii Constituţionale. Compatibilitatea se hotărăşte exclusiv de Curte.

Conform art. 32 și art. 33 din Codul de procedură civilă, orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia justifică un interes, prin aceasta înțelegându-se folosul practic, material sau moral, urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea.
Autorul cererii de anulare, respectiv domnul Cristian Vasile Terheș a obținut 95.782 de voturi la alegerile pentru Președintele României din data de 24 noiembrie 2024, reprezentând 1,03% (fiind situat pe locul 9 din 14 al candidaților).
Or, potrivit art. 54 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României, În al doilea tur de scrutin participă primii 2 candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi, valabil exprimate pe întreaga ţară la primul tur.

Astfel, domnul Cristian Vasile Terheș nu ar fi putut și nu ar putea participa în al doilea tur de scrutin și nu justifică un interes în formularea cererii de anulare a alegerilor privind Președintele României.

De altfel, domnul Cristian Vasile Terheș nici nu pretinde existența vreunei fraude în ceea ce privește ordinea sa de candidat pentru al doilea tur de scrutin.
Exempli gratia, ar fi putut justifica un interes în formularea unei cereri de anulare a alegerilor privind Președintele României candidații situați pe locurile 3 și 4, respectiv domnul Ion-Marcel Ciolacu și domnul George-Nicolae Simion.
Scopul pentru care a fost formulată cererea de anulare rezidă din încercarea ilegitimă a domnului Cristian Vasile Terheș de a obține, în eventualitate reluării alegerilor, pragul de 3% din numărul total de voturi pentru a putea solicita rambursarea cheltuielilor efectuate în campania electorală.
2. Cererea formulată de Cristian Vasile Terheș de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024 este nedovedită
Potrivit art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României, (2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.

Or, domnul Cristian Vasile Terheș s-a rezumat la a face afirmații generice, fără a depune dovezi care să susțină motivele invocate de acesta.
3. Cererea formulată de Cristian Vasile Terheș de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024 este neîntemeiată

3.1. Ab initio, precizez că frauda electorală reprezintă orice acțiune ilegală care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor-verbale și care are ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin voturi și mandate în plus pentru un competitor electoral. Astfel cum a reținut Curtea Constituțională în jurisprudența sa, „nu orice fraudă din procesul electoral este echivalentă cu fraudarea alegerilor”.

3.2. Domnul Cristian Vasile Terheș afirmă că „după ora 7,00 în data de 23 noiembrie 2024 și în data de 24 noiembrie 2024, s-a continuat nelegal campania electorală în mediul online, atât de anumiți candidați, cât și de membrii de vârf ai partidelor politice
și alte persoane publice”.
Pe de o parte, pretinsa continuare a campaniei electorale nu constituie fraudă în sensul dispozițiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României, ci eventual contravenție care se sancționează cu amendă.
Pe de altă parte, postările domnului Ludovic Orban, domnului Cătălin Drulă, domnului Vlad Voiculescu sunt ulterioare încheierii primului tur de scrutin, iar nu din data de 23 sau 24 noiembrie 2024.

În orice caz, ”influențarea deciziei alegătorilor” pretinsă de domnul Cristian Vasile Terheș nu este echivalentă cu ”denaturarea voinței alegătorilor”, aceasta din urmă presupunând o schimbare intenționată a voinței anterioare a alegătorilor.
Considerentele expuse sunt pe deplin aplicabile și față de afirmațiile domnului Cristian Vasile Terheș cu privire la folosirea unor echipamente automate de tip boți (afirmații de altfel nedovedite).

3.3. Domnul Cristian Vasile Terheș afirmă că „secțiile de votare au contabilizat voturile valabil exprimate pentru candidatul Orban Ludovic, ca fiind voturi exprimate pentru candidata Lasconi Elena Valerica”, menționând informații din secțiile de votare
B-1278, B-954 sau MH-179 din care ar reieși că au fost înregistrate 85 voturi, 38 de voturi, respectiv 36 de voturi, în timp ce în procesele-verbale de consemnare a rezultatelor votării s-ar fi consemnat câte un singur vot pentru candidatul Orban Ludovic.

Cu titlu de exemplu, la secția de votare B-954 se poate constata cu ușurință că a fost o eroare materială cu privire la numărul de voturi consemnate, respectiv au fost decalate cu câte o poziție și, constatându-se eroarea, au fost rectificate mențiunilor conform
realității.
Într-o astfel de situație, Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa că „numărul voturilor valabil exprimate identificate nu este de natură, pe de o parte, să probeze existența unei fraude, ci mai degrabă a unei erori inerente unui proces de o astfel de amploare și complexitate”.

Jurisprudența menționată supra este pe deplin aplicabilă și în situația pretinsă de domnul Cristian Vasile Terheș în care numărul de voturi nule ar fi disproporționat de mare în raport cu diferența de voturi dintre candidații clasați pe primele trei locuri.

Cu deosebit respect,
Gheorghe Piperea