
„Lupta mea s-a sfârșit, a voastră continuă” – au fost ultimele cuvinte rostite, la 28 mai 1970, de primul cardinal din istoria românilor. Astăzi se împlinesc 55 de ani de la trecerea în eternitate a lui Iuliu Hossu, supra numit „Episcopul Unirii”, acest a rămas în conștiința românilor ca vestitor al Marii Uniri: el a fost cel care a citit la Alba Iulia Rezoluția de unire a românilor transilvăneni cu Regatul României, la 1 Decembrie 1918. Din însărcinarea Marelui Sfat Național Român, mulțimilor adunate la Marea Adunare Naționale de la Alba Iulia, în fața a 100.000 de români, proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României. Ulterior acesta s-a îmbrățișat cu episcopul ortodox Miron Cristea (viitor patriarh al Bisericii Ortodoxe Române). Avea numai 32 de ani. Un moment simbolic, care marca dorința tuturor românilor de a trăi uniți, indiferent de confesiune.
Episcopii Iuliu Hossu și Miron Cristea, alături de alți doi fruntași ardeleni, Alexandru Vaida-Voievod și Vasile Goldiș au dus la București Declarația de Unire de la Alba Iulia. Declarația a fost înmânată regelui Ferdinand I al Românilor. În calitate de senator de drept în Parlamentul României Mari, episcopul Iuliu Hossu a apărat suveranitatea și integritatea țării, împotriva revizionismului vremii. În decembrie 1932, în cadrul unei adunări populare, la care au participat circa 30.000 de persoane, ținută în Piața Centrală a Clujului, s-a pronunțat împotriva revizuirii frontierelor de stat. A fost, de asemenea, membru de onoare al Academiei Române. În Regatul României, episcopul Iuliu Hossu devenit senator de drept.
În 1930 Eparhia de Gherla devine de Cluj-Gherla, mutându-şi centrul în oraşul Cluj, Iuliu Hossu devenind Episcop de Cluj-Gherla. Între anii 1940-1944,în care Ardealul de Nord s-a aflat sub administrație maghiară, episcopul Iuliu Hossu a rămas la Cluj. Când Transilvania de Nord a fost ocupată de Ungaria horthystă, episcopul Iuliu Hossu a venit în ajutorul evreilor amenințați cu deportarea la Auschwitz, iar gestul său a contribuit la salvarea de la moarte a mii de oameni, după cum a spus, cu recunoștință, dr. Moshe Carmilly, rabinul-șef al Clujului. Tot la Cluj s-a aflat și în perioada de început al regimului comunist (1945-1948).
La 28 octombrie 1948 a fost arestat din reședința sa episcopală de la Cluj și dus la vila patriarhală de la Dragoslavele, unde a fost ținut închis, sub pază, împreună cu ceilalți episcopi greco-catolici arestați, precum Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Suciu şi Tit Liviu Chinezu în foame și frig. Atât autoritățile comuniste cât și conducerea Bisericii Ortodoxe Române, patriarhul Iustinian Marina personal, i-au propus scaunul de mitropolit al Moldovei, în schimbul renunțării la credința catolică și la legătura cu Roma, cu Scaunul Papal. Refuzând trecerea la ortodoxie, episcopul Iuliu Hossu a fost transferat mai întâi la Mănăstirea Căldărușani, iar în 1950, la penitenciarul din Sighet. În anul 1955 a fost dus la
Curtea de Argeș, iar în anul 1956, la Mănăstirea Ciorogârla. În anul 1955, Petru Groza se vede cu Iuliu Hossu şi Alexandru Rusu. Cere să fie scoşi din închisoare şi se poartă cu ei ca şi când nu ar fi fost închişi. Văzând însă că aceştia nu cedează, Groza dă ordin ca Iuliu Hossu să fie mutat la mănăstirea Căldăruşani, unde i se impune un regim de izolare. Acolo şi rămâne până la sfârşitul vieţii, în 1970.
Cu un an înainte de a se stinge, Papa îl invită la Roma ca să îi confere titlul de cardinal. Iuliu Hossu refuză fiindcă se temea că nu s-ar mai fi putut întoarce în ţară. Ca să-l protejeze, Papa l-a numit cardinal în secret, „in pectore”, distincţie despre care s-a aflat la trei ani de la moartea lui Hossu, în 1973. Abia atunci s-a aflat că Iuliu Hossu a fost numit cardinal, primul cardinal al românilor. Cardinalul Iuliu Hossu a murit în 28 mai 1970 la Spitalul Colentina din București, atunci a rostit: „Lupta mea s-a sfârşit, a voastră continuă”. Cardinalul Iuliu Hossu nu a mai fost, practic, eliberat niciodată. La căpătâiul său s-a alfat episcopul Alexandru Todea. Mormântul lui Iuliu Hossu se află în Cimitirul Bellu catolic.
Mormântul său a devenit loc de pelerinaj pentru credincioșii catolici. După căderea comunismului și ieșirea Bisericii Greco-catolice din catacombe a fost deschis un proces de beatificare, încheiat anul trecut. În 2 iunie 2019, la Blaj, Papa Francisc l-a proclamat Fericit al Bisericii pe Iuliu Hossu, alături de ceilalți 6 episcopi uniți morți pentru credință în temnițele comuniste.
Surse: episcopiabucuresti.ro; rfi.ro; historia.ro; bru.ro.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.