Oradea – o lecție de dezvoltare

Prin Oradea, adie un aer mătăsos și dulce de toamnă, care vine și de la parfumul de lume veche, civilizată, de la calmul vieții, de la parcurile cotropite de frunze și de la aerul de cetate supraviețuind dintr-o istorie medievală agitată.

Cetatea aflată aproape în „centrul Orăzii” (cum zic unii), restaurată cu fonduri europene, găzduiește acum sedii de bresle și restaurante, muzee, locuri de întîlniri și reuniuni publice, festivaluri și concerte, dar și slujbele de duminică la care vîrstnicii se îndreaptă tacticoși și tăcuți.

Este un aer de cetate curată, renăscută după cîteva sute de ani, în care merită să te plimbi sau să cauți un loc ca să citești o carte sau să desenezi un turn sau o fereastră. Cine nu crede n-are decît să vadă cum orădenii, în loc să șteargă urmele trecutului, îl reconsituie, îl pun în valoare și îl includ în viața lor cotidiană și în sărbătorile importante.

La o parcare de cîteva sute de locuri, chiar lîngă Cetate, aflată în faza de finisare a construcției, au fost descoperite alte ziduri din vechea așezare a Oradiei. Ele au fost protejate și vor fi acoperite cu sticlă sau ocolite, dînd omului bucuria unei continue întîlniri cu istoria și cu lumea cîndva înfloritoarei cetăți fondată de Regele Ladislau I.

La Oradea, șoferii nu țipă și claxonează mai puțin, de parcă n-ar avea nervi. În București, un asemenea comportament ar stîrni scandaluri, fluierături și bătăi. În Oradea, o mare parte din populație a rămas cu obiceiul de a se plimbă prin parcuri, de a ieși în weekend pe străzile pietonale. Puțini sunt cei care strîmbă din nas la avalanșa de lucrări. La ora aceasta, în Oradea se lucrează la greu, pe cîteva fronturi. Se finisează pasajele subterane, se plachează cu piatră și se construiesc parcări subterane și supraetajate, se deschid șosele de legătură și se lucrează la o centură metropolitană care să lege orașul de autostrada care duce spre Viena.

În ciuda calmului aparent, Oradea este răscolită peste tot și oamenii vorbesc de termenele de predare ca despre Ziua Judecății de Apoi. Cu tăcerea și înțelegerea lor care la București ar produce proteste, orădenii își văd de viață și cauționează ziua de mîine. În Oradea, primarul umblă adeseori singur prin oraș și nu este nici bătrîn și nici gras și nici cu ceafa groasă și cu fălci mărite de mese festive și de ședințe prelungi și nici cu bodyguarzi. Este tînăr și are o figură de actor, de om de bancă, de sportiv, de avocat pedant și pledant și face parte din generația de schimb pregătită de Ilie Bolojan pentru a duce mai departe arta administrării orașului în noul stil.

Florin Birta a devenit primar la 35 de ani și, dacă n-ar fi scris ziarul local, multă lume n-ar fi aflat că în 2022 s-a căsătorit și nici că are deja o fetiță. Oradea nu-i un oraș pentru paparazzi și cancanurile nu fac valuri pentru că lumea trăiește altfel. Nu agitat, nu învîrtit, nu cu circ. Fiecare își vede de treaba lui și știe că este la fel ca dincolo de graniță. Ai greșit? Plătești și mergi mai departe!

De-aia și scriu despre Oradea. Pentru că ne aflăm în fața unui alt stil de a administra, cu altfel de oameni, cu altă atitudine din care rezultă o viteză de dezvoltare pe care n-o mai întîlnim în țara noastră. Oradea este un caz spectaculos de administrație dedicată dezvoltării și o lecție de guvernanță locală. Textul de față nu este pentru orădeni, ci pentru cei care ar fi dispuși să învețe ceva din experiența lor reușită.

”Ne interesează prioritățile oamenilor și înlăturarea disfuncționalităților. Ne-am concentrat pe investiții în proiecte municipale care să accelereze dezvoltarea, dar și pe proiecte punctuale, menite să contribuie la o mai bună calitate a vieții pentru cetățean”, îmi spunea primarul Florin Birta (foto).

„În iarna următoare, peste 15.000 de orădeni își vor încălzi locuințele cu apă geotermală”(Europa FM)
„Eu, dacă eram prim-ministru, impuneam măsurile instituţiilor deconcentrate, companiilor de stat, unde sunt salarii de zeci de mii de euro, şi primăriilor care cer bani de la bugetul naţional. În plus, pe primari, ca să nu mai stea cu mâna întinsă la stat, i-aş obliga să colecteze taxele şi impozitele, pentru că mulţi au un grad de colectare de 30%, ca să fie populari şi să-i voteze oamenii. Oradea are 95%”, (Bihoreanul)
„Cu cât infrastructura este mai dezvoltată, cu atât mai mult au de câștigat toți orădenii. Indiferent că sunt la volan, în tramvai, pe bicicletă sau sunt pietoni. O dată construită această rețea de pasaje subterane din zona Centrului Civic al Oradiei, la suprafață vor circula pietonii și mijloacele de transport în comun, urmând ca traficul rutier să intre în subteran. În acest fel, va fi eliminat orice conflict de trafic și vom câștiga un mediu urban prietenos cu orădeanul”. (Transilvania Business).
„Am aprobat studiile de fezabilitate și se lucrează deja la partea de proiectare. Mizăm pe faptul că în primăvara anului viitor vom demara procedurile pentru execuția lucrărilor, astfel încât până la finalul lui 2024 acestea să poată fi demarate. Ne dorim ca în 2026 să se poată circula și prin aceste pasaje.(Transilvania Business)
„Da, avem proiectul pasajului subteran de la intersecția străzii Tudor Vladimirescu cu B-dul Decebal, pe care îl dorim lansat până în primăvara anului viitor. Prin intermediul celor două pasaje subterane de pe strada Tudor Vladimirescu, continuate cu pasajul suprateran de peste Șoseaua de Centură – strada Ovidiu Densusianu, vom realiza o axă de conectivitate nouă, rapidă, fără conflicte de trafic, ce va lega Centrul Oradiei cu autostrada A3 și, mai departe, cu viitorul drum expres Oradea – Arad. (Transilvania Business)

Am făcut împreună o tură prin primăria restaurată, marcată de istoria orașului. Tot centrul orașului arată ca un muzeu. Din păcate, orașele în care să remarci un asemenea cult pentru istoria României sunt puține și cele care se revendică de la o asemenea preocupare sunt binișor în urma Oradiei.

„Încercăm să strîngem fonduri pentru a susține proiectele de dezvoltare. Nu-i ușor dar nici foarte greu. Fondurile europene, taxele, sursele proprii, investitorii și dezvoltarea economică din parcurile industriale ne ajută. În 2023, numai pentru investiții, cheltuim 1,15 miliarde lei. Oamenii văd cum din banii cheltuiți li se întorc servicii și facilități și ne susțin. Sentimentul acesta ne face puternici, ne încurajează, ne face mîndri de cum arată Oradea”. (Florin Birta).

Peste puțină vreme, Oradea va fi între cele mai fățoase și primitoare orașe ale Europei. Cine nu crede n-are decît să o vadă. Ce să le spună cîrtitorilor de profesie? Veniți și vedeți! Cum să le descrii cîte pasaje, drumuri, piețe, parcuri, clădiri restaurate, parcări, străzi pietonale și poduri fac din vechiul oraș restaurat o așezare modernă, atrăgătoare, care te îmbie să o vezi și să locuiești în ea. Parcă ți-ar zice:
-Vino și trăiește aici!