Orăștia – vatră de cultură

Alături de orașele Brașov, Sibiu, Sebeș, Bistrița – într-o oarecare măsură – Orăștia secolului XIX și prima jumătatea a secolului XX, a avut un mare merit la emanciparea culturală a populație Românești din Transilvania, deși nu este momentul să discutăm acum ce era la acea perioadă. Localitățile menționate s-au deschis economic, industrial cultural și sub alte aspecte mult mai repede datorită mediului săsesc.

Despre acestea și mult mai multe s-a făcut vorbire la simpozionul „Orăștia – vatră de cultură”, organizat joi, 16 noiembrie 2023, la sala ASTRA din Orăștie de către asociația „Orăștia-vatră de cultură strămoșească”. Simpozion ce a avut susținerea Primăriei Orăștie.
La evenimentul dedicat culturii, din orașul în care oarecând se traducea Palia, cu prezentări ale cercetărilor, precum și discuții cu profesori și cercetători din domeniul cultural, dintre care amintim pe invitatul asociației amintite profesorul universitar, doctor în științe, director general al Bibliotecii Centrale Universitare ,,Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, Valentin Orga, doamnele Livia Fumurescu și Doina Dunu, preotul – doctor în Teologie (Muzică Bisericească) – Ioan Marius Popa, domnul prof. univ. dr. Petru Salgea. Misiunea evenimentului, de a face cunoscută cultura orăștiană și de a-i asigura vizibilitate și prestigiu, a fost împlinită, auditorul având posibilitatea de a-și îmbogăți cunoștințele cu noi și inedite informații.
La sfârșitul simpozionului, domnul Valentin Orga, a avut amabilitatea de a răspunde la întrebarea:
Care sunt factorii ce au determinat ca Orăştia să devină unul dintre centrele importante ale culturii Românești?

Valentin Orga: Au fost factori multipli. Unul a fost elementul german, ce avea „un cuvânt de spus” în Orăștie și a facilitat pătrunderea românilor în oraș. Cunoaștem factorul economic și ajutorul dat de sași, prima breaslă pe care sașii o cedează în favoarea românilor, care este breasla tăbăcarilor. Apoi, au urmat, etapizat, emanciparea culturii orăștiene.
Într-o primă fază au venit din zona Sebeșului și a Sibiului oameni ce profesau meserii liberale. Exemplu fiind avocatul Avram Tincu sau Samuil Pop. Prezența acestora dând curaj românilor. Apoi a fost „luminarea poporului”, prin școlile promovate de Andrei Șaguna și Tribunismul. Apare, tot în această perioadă, Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA) și tot ce însemnă aceasta.
Apoi, apare la Orăștie Ioan Mihu și de aici putem vorbi de o a doua etapă.
Era nevoie de un instrument pentru dezvoltarea economică, un instrument financiar, deoarece în acea perioadă nu exista o bancă, care să permită țăranilor să cumpere utilaje pentru cultivarea pământului, sau să-și trimită copiii la școală. Așa că, apare la Orăștie Banca „Ardeleana”, Avram Tincu și Ioan Mihu fiind cei ce se ocupă de înființarea ei, iar capitalizarea băncii a fost făcută de toate păturile sociale ale orașului, intelectuali, comercianți sau agricultori. Agricultorul Ioan Mihaiu sau comerciantul Ioan Vulcu, fiind exemple grăitoare al capitalizării băncii.
Banca „Ardeleana” fiind susținătorul financiar și benevol al școlilor de meserii din oraș, al manifestărilor culturale și cum vom vedea mai târziu, al cuvântului scris. Prin susținerea financiară avem la Orăștie diferite asociații. Orăștia devenise oglinda cea mai frumoasă a ceea ce însemna emanciparea elementului românesc, mutând Centrul ASTRA la Orăștie, devenind Despărțământul cu cea mai generoasă apariție editorială.
A treia etapă, după părea mea, începe deodată cu venirea la Orăștie a Preotului Ioan Moța și implicarea activă a domnului Aurel Vlad. La acea vreme era obiceiul, greu de înțeles astăzi, de a se citi presa, cuvântul scris, la biserică. După terminarea slujbei de duminică sau în sărbători, oamenii se adunau în curtea bisericii și se făcea, de preot sau învățător, ce am numi astăzi „revista presei”.
Acum apar „Revista Orăștiei”, „Bunul Econom”, „Activitatea” și până la urmă „Libertatea” cu suplimentul cultural „Foaia Interesantă” și totalitatea publicațiilor a ceea ce am numi astăzi concernul de presă condus de Ioan Moța și Sebastian Bornemisa.
Putem rezuma cele trei etape de dezvoltare culturală la oameni, sprijin financiar și presă?
Valentin Orga: Dacă doriți, pe foarte scurt, DA!