„Patocrația” – un cuvânt absent din DEX, dar prezent în discursul critic

Autor: Viorel Ioniță

De la neologism la etichetă politică radicală

În ultimele luni, termenul *patocrație* a revenit în atenția opiniei publice românești, mai ales prin utilizarea sa de către Călin Georgescu, care îl aplică în mod critic clasei politice actuale. Cu toate acestea, o simplă căutare pe dexonline.ro nu oferă niciun rezultat. A fost oare „șters”? Sau nu a existat niciodată în corpusul oficial al limbii române?

Ce înseamnă „patocrație”?

Cuvântul *patocrație* provine din grecescul *pathos* („suferință”, „boală”) și *kratos* („putere”). În sens larg, desemnează o formă de guvernare dominată de persoane cu tulburări psihice, precum psihopați sau indivizi profund narcisici, care ajung să modeleze întregul aparat de stat conform propriilor disfuncții emoționale și morale.

Termenul a fost popularizat de psihologul polonez Andrzej Łobaczewski, în lucrarea sa *Political Ponerology* – o analiză psihologică a răului în sistemele politice totalitare.

Nu apare în DEX și nici în alte dicționare tipărite

Verificările atente în edițiile tipărite ale DEX (2009, 2016), în Marele Dicționar de Neologisme (Florin Marcu, 2008) și în alte lucrări lexicografice românești nu indică nicio apariție a cuvântului. Mai mult, nu există dovezi credibile că termenul ar fi fost introdus și apoi „șters” din dexonline.ro — cel mai probabil, nu a fost niciodată inclus.

Deși site-ul DEX online a fost acuzat în trecut de filtrarea unor termeni precum „suveranism” din rezultatele de căutare, în cazul patocrației nu există capturi de ecran, surse arhivate sau mențiuni în versiunile anterioare ale site-ului.

Utilizarea internațională: „pathocracy” și frații săi europeni

Termenul are o viață interesantă în alte limbi. În engleză, „pathocracy” este bine cunoscut în literatura de nișă despre regimurile autoritare și este utilizat frecvent în articole, eseuri și bloguri de analiză critică. În franceză (pathocratie), spaniolă (patocracia) și chiar germană (Pathokratie), cuvântul apare ocazional în discursurile filozofice și psihopolitice, deși nu este inclus în dicționarele oficiale.

Un neologism fără „certificat de naștere” oficial

În concluzie, patocrația este un neologism coerent lingvistic și conceptual, dar lipsit de validare academică în limba română.

n ciuda absenței sale din DEX, termenul funcționează deja ca o etichetă ideologică puternică, folosită în discursul critic la adresa elitelor conducătoare.

Întrebarea nu este dacă „patocrația” există în dicționar, ci dacă ea există, din păcate, în realitate.