CulturăSâmedru, patronul păstorilor şi al orânduielilor

Sâmedru, patronul păstorilor şi al orânduielilor

Sfântul Dumitru, „Sâmedrul”, cum i se mai zicea sărbătorii marelui Mucenic al Tesalonicului, marca un cunoscut reper temporal vechi: după praznicul de la 26 octombrie (sărbătoare nemișcătoare), te puteai aștepta la vreme urâtă, la frig și brume, ba la ceva și mai aspru.

Dacă la „Sânjorzul” (Sfântul Gheorghe) din primăvară pădurea înfrunzea, acum, la Sâmedru cădea frunza…

Este considerat patronul caselor, al păsărilor, animalelor şi garantul soroacelor. De astăzi , se zicea din bătrâni, căldura „intră în pământ” şi gerul începe să-şi facă simţită prezenţa.

Focurile de Sâmedru

În ajun de Sâmedru în satul românesc, feciorii aprindeau focuri ritualice pe dealuri, la răspântii de hotare și la margini de ape. Era un ceremonial nocturn de înnoire a timpului calendaristic și la care participa întreaga suflare a satului.

Femeile aduceau ofrande de pâine, colaci și fructe, pe care le dăruiau copiilor, fetelor și flăcăilor. Peste foc săreau fetele și feciorii, pentru a fi purificați și feriți tot anul de boli și rele. Prin acest gest colectiv, inițiatic, tinerii se pregăteau și pentru trecerea spre o altă formă existențială, aceea a căsătoriei, a întemeierii unei familii. Aici, la lumina focului, sătenii se ospătau, apoi se prindeau în „jocul de Sâmedru”, care invoca norocul și prosperitatea noilor familii care urmau să se întemeieze de câșlegi.

La plecare, luau tăciuni pentru a-i arunca pe hotare și livezi, pentru rod bogat.

În legende, credinţe sau basme, Sâmedru este asociat cu moartea naturii, cu sosirea iernii şi a frigului. Se zice că era un om obişnuit, crescător de animale sau un sfânt care umbla pe pământ însoţit adesea de Sângiorz.

În octombrie, ţăranii se preocupă în special de treburile gospodăriei. Se culeg poamele, se fac arăturile şi însămânţările de toamnă, se curăţă pomii şi grădina.

……………….

Sursa: Maria Bocșe „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania – Sărbători, credințe, rituri, mituri”, Vol III,  Cluj-Napoca, 2007; Marcel Lapteș „Anotimpuri magico-religioase (schițe etnografice)” Editura Corvin, Deva, 2011.

Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.