Legea duminicală a împăratului Constantin
La 7 martie 321 Împăratul Constantin dă un decret prin care se impune ca „Toți judecătorii, orășenii și muncitorii trebuie să se odihnească în venerabila zi a soarelui” – deci Duminica devine pentru prima oară zi liberă. Printre altele în edictul din anul 321: „Toți judecătorii și locuitorii orașului și ocupația tuturor meseriilor să se odihnească în ziua venerabilă a soarelui, dar cei care sunt așezați în țara, în mod liber și în deplină libertate, se ocupă de afacerile agriculturii; pentru că se întâmplă adesea ca nicio altă zi să nu fie atât de potrivită pentru semănat porumb și plantat viță de vie; ca nu cumva momentul critic fiind lăsat să scape, oamenii să piardă mărfurile acordate de cer.” Prin urmare în acea zi, piețele au fost interzise și birourile publice au fost închise, cu excepția scopului eliberării sclavilor. Totuși, nu existau restricții cu privire la efectuarea lucrărilor agricole în zilele de duminică, care era munca marii majorități a populației.
Deci Constantin este fondatorul, cel puțin parțial, al respectării civile a Duminicii. Înainte de această lege, toți creștinii păstraseră în mod voluntar Ziua Domnului ca o datorie religioasă. Acum legea civilă cerea păgânilor să respecte ziua de odihnă creștină, duminica fiind declarată zi oficială de odihnă.
Ioan de Hunedoara a devenit voievod al Transilvaniei
La 7 martie 1441, Ioan de Hunedoara a fost voievod al Transilvaniei, el deținea această funcție pe lângă cea de comite al Timișoarei și de ban al Severinului între anii 1441 și 1456.
Ioan Corvin s-a remarcat prin calitățile sale de comandant militar și prin faptul că a studiat mult timp tactica de luptă a otomanilor, constituind detașamente de cavalerie ușoară, capabile să execute lovituri rapide asupra adversarului. A fost adeptul campaniilor ofensive antiotomane.
Încă din anul 1438, si-a demonstrat calitățile militare în luptele din Serbia împotriva otomanilor. În anul 1441, după ce a devenit voievod al Transilvaniei, el a învins din nou o oaste a acestora, iar în 1442 a obținut o altă victorie la Sântimbru, lângă Alba-Iulia, asupra forțelor comandate de beiul de Vidin. Aceste victorii i-au asigurat un prestigiu deosebit în Europa, motiv pentru care atât Papa de la Roma, cât și statul venețian îl considerau potrivit pentru a conduce trupele militare într-o viitoare cruciadă antiotomană. Papa Calixt al III-lea l-a numit pe Iancu de Hunedoara: „atletul cel mai puternic, unic al lui Cristos”.
de Hunedoara a murit în 11 august 1456, de ciumă, în tabăra de la Zemun. Este înmormântat la Alba Iulia, în Catedrala Sf. Mihail. Pe piatra sa funerară stă înscris „S-a stins lumina lumii”.
Sultanul Mahomed al II-lea i-a adus omagiul său: „Cu toate că a fost inamicul meu, la moartea lui m-am întristat, pentru că lumea nu a mai cunoscut, niciodată, un asemenea om.”
După victoria creștinilor de la Belgrad, s-a instaurat o perioadă de 70 de ani de liniște relativă la granița de sud-est a regatului maghiar.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.