Și…, a fost prima ediție a festivului de reconstituire istorică Dava Fest

Festivalul „Dava Fest”, prima ediție, s-a încheiat. „Dacii și Romanii” secolului XXI se întorc la treburile lor cotidiene, lăsând în urma lor amintiri pe care, poate, nu le vom uita niciodată. Au trecut zilele de 28 și 29 septembrie, două zile în care termenul de living history (istorie trăită, istorie vie) a reexpus în fața publicului, fără a se utiliza un scenariu anume, că istoria nu este doar despre o materie școlară, ci și despre spirit, despre credințe, despre concepte și concepții și moduri de exprimare ale acestora.
Cele doua zile au trecut acum este timpul pregătirii pentru ce va urma. Sunt semeni de-ai noştri ce se întreabă constant: „la noi de ce nu se fac astfel de lucruri?”, dar sunt putini cei ce nu așteaptă extratereștri ca să pună în fapt un gând, o năzuință. Celor ce rămân întrebători constant le răspund cu zicerile lui a cercetătorului istoric dr. Mihai Căstăian „Foarte bine că are loc această manifestare, este timpul să uităm de răutăți, de invidie și de prostie!”

Pregătirile festivalului Dava Fest au început cu câteva zile mai devreme, de către Primăria comunei Balșa și Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, care au aranjat terenul pe care s-a desfășurat evenimentul și au asigurat condiții bune de vizitare a Cetății dacice de la Ardeu. Deschiderea festivalului a avut loc sâmbătă, 28 septembrie, la Primăria comunei Balșa. Evenimentul s-a desfășurat apoi pe platoul Pragul Ardeului, un loc inspirat ales, înconjurat de înălțimi maiestuoase, cu o vedere superbă spre Cheile Glodului.
Publicul a fost antrenat în diferite activități la atelierele susținute de membrii Filialei Deva a Asociației Terra Dacica Aeterna: jocuri romane, scriere latină, mozaic, sculptură în piatră, metaloplastie, tir cu arcul sau au gustat din bucatele gătite ca acum două milenii (Ciuperci cu garum, moretum, măsline cu miere, pâine romană, lipii, salată cu ouă și ton, pui cu smântână și salvie, globi, terci de năut cu usturoi, terci de mei cu slănină, ouă, smântână și iaurt, slănină, brânză, ceapă, jumări).

Participanții au putut încerca armele și armurile, au aflat care era organizarea armatei romane și a dacilor, au urmărit confruntările dintre cele două civilizații și ritualul de la focul sacru.
Însă cel mai important moment al festivalului a fost drumul până la Cetatea dacică de la Ardeu, aflată în apropiere. Participanților li s-au oferit explicații despre cercetările arheologice și despre cum arăta cetatea pe vremea dacilor, de către responsabilul științific al șantierului arheologic sistematic, arheologul dr. Iosif Vasile Ferencz, alături de colegii lui.
Despre „Cetatea dacică de la Ardeu” arheologul dr. Iosif Vasile Ferencz spunea:
«La Ardeu, pe un deal care străjuiește intrarea în sat, dinspre sud au fost și încă sunt cercetate ruinele unei cetăți dacice. Cu toate că a fost mutilată de lucrările pentru exploatarea pietrei de calcar pe parcursul mai multor decenii și că a fost siluită în mod repetat de căutătorii de obiecte vechi, rămâne o atracție pentru toți cei care aleg să o viziteze. Iar aceasta poate că se datorează și muncii pe care o desfășoară cu migală arheologii. Prin efortul lor sunt scoase la lumină, an de an, nu doar obiectele, dar și povești uitate demult, odată cu dispariția multor generații.
Descoperirea și primele cercetări pe suprafața acestui deal datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea, identificarea primelor urme de locuire datorându-se lui Téglás Gábor, primul director al muzeului din Deva. Se poate spune astfel că de mai mult de un secol, destinul cetății de la Ardeu se împletește cu cel al Muzeului din Deva.
Au mai fost înregistrate și alte etape ale cercetării sitului, cum a fost ,,sondajul arheologic” organizat de Muzeul din Deva, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie al României, în anul 1973. Tot în același fel trebuie comsemnat și sondajul condus în 1988 și 1999, de Mihai Căstăian. Însă investigații de amploare debutează doar în anul 2001. Mai apoi, pe parcursul timpului s-au implicat alături de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva și Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei, Muzeul „Castelul Corvinilor” din Hunedoara, Universitatea de Vest din Timișoara, Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca, Institutul de Arheologie ,,Vasile Pârvan” din București, precum și Muzeul Brukenthal din Sibiu.
Reluarea cercetărilor sistematice de către Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva la începutul acestui secol a permis conturarea unei imagini de ansamblu asupra locuirii dacice la Ardeu.

Contextele arheologice și numeroase obiecte descoperite cu diverse prilejuri au fost prezentate în cadrul unor conferințe și mai ales prin publicații, inclusive în mass media. Cercetarea a vizat mai ales platoul superior al dealului ,,Cetățuie”, iar alte zone au fost mai mult sau mai puțin sondate.
Ca urmare a acestor eforturi știm astăzi că dealul și împrejurimile au fost locuite pe parcursul mai multor secole și milenii, însă perioada cea mai prosperă a fost înregistrată în timpul regatului dac. Atunci a fost și momentul în care dealul a fost amenajat pe baza unui plan elaborat până la nivel de detaliu, în așa fel încât să se transforme într-o reședință aristocratică.
Iar dacii au amenajat o cale de acces până pe culmea dealului, a fost construit un ,,palat” pentru nobilul tarabostes, partea superioară a dealului a fost încinsă cu zid și în interiorul incintei au fost construite case pentru membrii suitei și un atelier complex. În paralel, sau chiar mai înainte ca dealul să fie amenajat în acest fel, spre sud, la poalele dealului s-a dezvoltat o așezare înfloritoare, unde trăiau membrii obișnuiți ai comunității. Viața acestor oameni, care au trăit cu două milenii în urmă reprezintă și astăzi unul dintre obiectele de studiu ale specialiștilor Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.», înfățișa auditorului arheologul.
Viața acestor oameni, care au trăit cu două milenii în urmă reprezintă unul dintre obiectele de studiu ale specialiștilor Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva. Și tocmai de aceea, alături de oamenii locului membrii Asociației Terra Dacica Aeterna au prezentat mici fragmente din viața dacilor și a romanilor. Despre asociație doamna arheolog Angelica Bălos, reenactor (și maestru gastronomic) al fialei Devene:
«Terra Dacica Aeterna, înființată în anul 2007, are sediul central în orașul Cluj-Napoca și este prima asociație din România care se ocupă cu reenactment-ul legat de perioada antică. Reenactment-ul este o modalitate prin care istoria este „retrăita” la propriu, prin confecționarea de îmbrăcăminte, arme, unelte, locuințe, obiecte și bijuterii pe care pasionații de reenactment (reenactorii) le folosesc în cadrul unor momente mai mult sau mai puțin regizate. Confecționarea echipamentului se face în urma studierii izvoarelor istorice legate de perioada care se dorește a fi „reînviată”, astfel încât totul să fie cât mai aproape de realitatea acelor vremuri.
Perioada istorică aleasă pentru a fi prezentată publicului este cea în care s-au desfășurat conflictele militare dintre daci, romani și sarmați, adică aproximativ secolele I î.Hr – II d.Hr. Sunt recreate atât momente din istoria militară a acestor popoare, precum și cele din viața civilă sau religioasă.
Din anul 2013 Terra Dacica Aeterna a înființat filiala de la Deva, care a dezvoltat asociația în județul Hunedoara, a organizat și a participat la mai multe proiecte, evenimente și festivaluri: a înființat proiectul „Ora de istorie vie” pe care l-a implementat în multe școli din județ, a participat la evenimente organizate de Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara și de alte instituții, a organizat și a participat la Festivalul DACFEST (Costești și Măgura Uroiului), Festivalul MICIA REDIVIVA (Vețel), Festivalul roman DACIA FELIX (Sarmizegetusa), Festivalul antic AQUA SACRA (Germisara), Festivalul antic AQUAE (Călan) și recent, Festivalul DAVA FEST (Balșa).»
Evenimentul a fost creat pentru ca oamenii din zonă și participanții veniți din alte zări să înțeleagă valoarea acestui monument și istoria lui. Sperăm ca Festivalul de la Ardeu să devină un punct de referință pentru pasionații de istorie și tradiții, un loc unde trecutul prinde viață.

Surse: Discuții cu doamna Angelica Bălos și domnii Iosif Vasile Ferencz, Mihai Căstăian. Foto: Muntean Corina, Toszo Arpad, Florin Muntean.