Un orăștian celebru – Academicianul Leo Roland Pohloudek-Fabini

Dacă suntem întrebați fiecare dintre noi cunoaște câteva nume ce sunt printre cele mai cunoscute și importante personalități ale istoriei universale sau naționale. Chiar și o persoană nu foarte interesată de istorie știe măcar câteva dintre aceste nume. Totuși, istoria este plină de exemple de mari oameni de stat sau geniali comandanți militari, artiști, scriitori ce astăzi nu mai sunt la fel de cunoscuți, cu toate că deciziile lor au marcat epoca în care au trăit.

Cu toții cunoaște una sau mai multe persoane ce au fie o memorie de invidiat, fie un bagaj mare de cultură generală iar aceste peroane pot enumera, fără multă greutate, citate din cărți sau date istorice ce ne uimesc. Cum, de altfel, mai toți ne întâlnim – și în special pe „marele net – cu cei ce au fost contemporani cu Decebal și știu precis de unde pleacă „tunelele ce ajung sub Masivul Bucegi” și știu precis că „Dacii au fost primii creștini” (ha, ha, ha). Însă despre ei numai de bine.

Exemplele din istoria antică până la începutul modernității demonstrează că toate numele pe care le-am uitat pe nedrept au lăsat câte ceva în urma lor. Un acel ceva ce a transformat lumea în ceea ce azi numim „contemporan” sau lumea noastră”.

Un transformator al chimiei și farmaceutici mondiale a fost și academicianul Leo Roland Pohloudek-Fabini (Republica Democrată Germană). Acesta s-a născut la 29 ianuarie 1913 în Orăștie fiind fiul Vienezului Leo Kaul Pohloudek, ofițer, și al Klarlei Clementine născută Fabini, fiica omului de afaceri și proprietarul unei fabrici de ipsos, Eduard Fabini. Cei doi s-au despărțit la scurt timp. Când mama, profesoară de canto si cântăreață de operă, a murit, fratele mamei sale Colonelul Roland Fabini la adoptat.

După absolvirea liceului din Sibiu în 1930, a petrecut doi ani, făcându-și ucenicia  într-o farmacie din Orăștie (unele surse spun că ar fi vorba de farmacia Leul de Aur, deținută de Josef Graffius). Apoi a studiat farmacia la Cluj și București. Din 1936 a lucrat ca farmacist industrial la Cluj. Se reîntoarce în Germania în 1939. Între 1941-1943 a lucrat ca asistent la Institutul Farmaceutic al Universității din Leipzig, unde a și studiat, simultan, chimie alimentară. În 1943  își susține cu brio teza de doctorat cu tema „Contribuții la determinarea uleiurilor esențiale în plante aromatice și medicinale.“  în cadrul institutului Karl-Hugo Bauer.

Roland Pohloudek-Fabini a fost numit director al Oficiului de Investigații Chimice din Leipzig în 1945. În 1951 a condus  Institutul pentru Cercetare în Nutriție din Potsdam-Rehbrücke.  Universitatea din Greifswald la numit în același an ca Profesor de Chimie Farmaceutică și director al Institutului farmaceutic-chimic. Sub conducerea sa, cercetarea la universitate a fost intensificată. A lucrat la analize farmaceutice și toxice, sinteza medicamentelor, analize, standardizare și biochimie. De asemenea, a cercetat plantele medicinale și a efectuat studii privind chimia și fiziologia acizilor organici. Din 1968 a condus secția de farmacie și a fost decan între 1967 și 1969. În 1978 a devenit profesor emerit.

Din 1954 până în 1958 a fost președinte al Societății Scheele și din 1965 până în 1968, vicepreședinte al Societății farmaceutice din RDG. A predat din 1961 până în 1975 la Academia de Educație Medicală din RDG. În această calitate, el a pledat pentru reglementarea juridică a educației viitoare a farmacistului

Din 1960, membru al Comisiei Farmacopeei, a făcut servicii deosebite la publicarea DAB 7 (DDR) și în calitate de coeditor al comentariului la acesta (1969). 1961-1975 profesor de Farmacie la Academia de pregătire medicală în RDG, P. a continuat să solicitat formarea legală a farmaciștilor. Farmaciștilor de specialitate un (farmacist specialist profesionist a fost introdus în 1987).

A fost implicat în publicarea Farmacopeei Germane (DAB 7) și coeditor al comentariului la DAB. A publicat revistele „Zeitschriften Pharmazie”, „Pharmazeutische Zentralhalle”, „Planta Medica heraus”.

A trecut în eternitate pe 4 februarie 1985 în Greifswald, Germania.

Opera – selectiv:
Papaver somniferum L., Cultivare, chimie și utilizare, 1947, Ediția a 2-a 1949 (cu EF Heeper), ed Organ;
Analiza „ v. K.-H. Bauer și H. Moll, 1967 (cu Th. Beyrich), ed Organ;
Analiză, în special, considerație v. Farmaceutice, 1972 .

Onoruri
1965 Premiul Național al RDG clasa a II-a,
1965 Doctor Honoris Causa de la Universitatea din Kiel,
1972 Medalia Hufeland în aur,
1977 Profesor universitar onorific al RDG.

Toate aceste scrieri sunt menite a reașeza diverse personalități, pe locul ce i se cuvine, alături de marile nume ale culturii române. Totodată, sper că, această evocare a personalității şi a meritelor acestora vor contribui la readucerea simbolică a domniilor lor înapoi, la ei acasă.

…………………………

Referințe:

Comisia istorică la Academia Bavareză de Științe: Raport anual 2018;
Deutsche Biographische Enzyklopädie Online, Dictionary of German Biography Online

Edited by: Rudolf Vierhaus. In cooperation with Dietrich von Engelhardt, Wolfram Fischer, Hans
Albrecht Koch, Bernd Moeller, and Klaus G. Saur, Database | De Gruyter Saur | 15 Dec 2009;
Neue Deutsche Biographie – Quellen und Volltexte;
Neue Deutsche Biographie (Homepage der Redaktion);
Neue Deutsche Biographie (Homepage des Verlags);
http://www.scheele-gesellschaft.de/pages/chronik-der-vorsitzenden;
https://www.deutsche-biographie.de/gnd140281800.html#ndbcontent;

Dan Orghici, Adrian Ioan, B. Secui „Oamenii din Ținutul Orăștiei-Călindaru’ Foii Interesante”, Volumul I, Ed. Măiastra, Târgu Jiu, 2023.