Un semn că România s-a sincronizat cu Occidentul

de Călin Marchievici, Cotidianul

”Se părea că, pentru prima dată după căderea comunismului, establishment-ul politic invincibil al României va pierde președinția. Și nu ar fi fost de mirare: după standardele europene, România este acum o țară săracă, cu inegalități, corupție și obosită de războiul din Ucraina. Populația ajunsese la 25 de milioane în ultimii ani ai comunismului. Acum, din cauza emigrării, a ajuns la 19 milioane. România are o graniță cu Ucraina mai mare decât a Poloniei sau Ungariei și a devenit un centru al efortului de război al NATO. Este și un centru pentru imigranții ucraineni, circa 180.000, care primesc protective temporară. Asta include cazare, loc de muncă și programe sociale pentru care romanii nu se califică în propria lor țară”, scrie Christopher Caldwell, editor la institutul conservator Claremont, din SUA.
Ca toate statele UE, România este predispusă la dispute între eurofili și așa-zișii suveraniști. UE conferă statutul de ”occidental”, împreună cu apartenența la rețele comerciale profitabile. Această apartenență este încă susținută de majoritatea românilor. Însă Tratatul de la Maastricht din 1992 a transformat UE într-o mașină de tocat suveranitatea națională, fie acea proaspăt redobândită (ca în cazul statelor est-europene), fie cea veche (ca în cazul Marii Britanii înainte de Brexit). Suveraniștii au obținut capital politic în domeniile unde responsabilitatea statelor a fost transferată Bruxellesului, cum ar fi în cazul imigrației, iar UE nu a rezolvat problemele.
Suveraniștii români nu au reușit să ralieze electoratul pentru a redobândi prerogativele naționale așa cum au făcut frații Kaczynski în Polonia, cum au făcut Viktor Orban și Fidesz în Ungaria sau cum o fac premierul Robert Fico și Smer în Slovacia. ”Iar, când au reușit în cele din urmă să obțină acest sprijin electoral, în decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale, în condițiile în care însuși președintele Klaus Iohannis a declarat că imixtiunea străină în alegeri este ”aproape imposibil” de demonstrat. Dacă serviciile secrete din România au dovezi împotriva lui Călin Georgescu este ceva ce numai aceste servicii știu. În UE, nimeni nu a făcut vreo referire la anularea alegerilor din România, deși acesta a fost un pas mult mai grav decât cei făcuți de Comisia Europeană pentru a-i îngenunchea pe ungurii și polonezii mai puțin eurofili”, scrie Caldwell.

”Atunci, administrația Biden – cu mai puțin de trei săptămâni înainte de finalul mandatului – a emis o declarație care punea rezultatul alegerilor din Romania într-o lumină proastă. Ambasadoarea SUA la București a salutat intervenția Curții Constituționale, spunând că, ”orice decizii ar fi luate, imaginea României de partener democratic de încredere în Europa și comunitatea euroatlantică nu va fi pătată”. În acest context, putem înțelege de ce noul vicepreședinte JD Vance s-a referit la incidentul din România la Conferința de Securitate de la Munchen. Oare autoritățile din România au acționat pentru a împiedica Rusia să obțină influență în UE? Sau au acționat pentru a împiedica Statele Unite ale lui Trump să câștige influență în UE? Dacă vicepreședintele Vance își pune și el asemenea întrebări, atunci intervenția sa la Munchen nu trebuie considerată excesivă, ci chiar timidă”.

”Rămân multe lucruri necunoscute pentru cei care nu fac parte din culisele politice ale Bucureștiului. Însă este limpede că actualii candidați prezidențiali care își joacă cariera politică în aceste alegeri pornesc de la ipoteza că voturile câștigate de Georgescu în toamna trecută au reflectat o revoltă autentică, nu un simulacru. Dacă această ipoteză este adevărată, atunci chiar că am asistat la furtul unor alegeri într-o țară vitală pentru UE. Consecințele se vor extinde dincolo de alegerile din mai”, scrie Christopher Caldwell.

”Chiar dacă nu este garantată, victoria lui Simion în turul al doilea de pe 18 mai este cel mai probabil deznodământ, iar clasa politica românească este mai relaxată decât lasă să se vadă”, scrie jurnalistul britanic Aris Rousinos, după o vizită la București în zilele de după primul tur al alegerilor. Motivul este că întregul Occident se îndreaptă în aceeași direcție, iar mediul de business vede oportunități de profit de pe urma acestei reorientări – contrar ”narațiunii” dezastrului economic și financiar ce se va abate asupra României în cazul unei victorii a lui Simion.

”Deși campania sa s-a bazat pe nemulțumirea celor care nu au reușit să prospere în perioada tranziției de la comunism, o parte însemnată a elitelor din România a îmbrățișat ideea că o victorie populistă în România, concomitent cu bascularea Vestului spre dreapta, ar putea face România great again sau cel puțin le-ar putea aduce profituri în perioada tranziției de la vechi la nou. În această perioadă de flux geopolitic există perspective de profit pentru clasa de mijloc din România care vrea să obțină mai multă influență, în loc să se supună unei ordini multilaterale care este pe ducă. După decenii de finanțare europeană, decenii în care au fost însă priviți de sus de elitele occidentale, afaceriștii români frustrați simt că pot obține mai multă influență. În loc să primească ordine din partea Europei, ei vor să-și pună amprenta asupra Europei.

În acest context, politicienii de centru din România sunt văzuți ca un soi de provinciali obtuzi care caută mereu aprobarea Bruxellesului. Noile elite din România simt că schimbările din Vest pot fi la fel de mari ca și tranziția României de la comunism și asta aduce oportunități. Dacă nu cu Georgescu sau cu Simion, atunci va veni altcineva care să îndeplinească rolul, care va fi mai mult unul structural decât personal, determinat de istorie mai degrabă decât de nemulțumirea maselor. Ascensiunea lui Simion nu este anti-europeană, ci reflectarea faptului că România este parte integrantă a unui Occident care își schimbă cursul”, scrie Rousinos.

BBC preferă să discute în România cu ”traineri în anti-dezinformare” de la ONG-ul eternei experte anticorupție Laura Stefan, ”Femeia Curajoasă a Anului” premiată de Ambasada SUA. Rousinos preferă să vorbească cu taximetriști, trecători, cu analistul apropiat de PSD Radu Magdin, cu deputați PSD și cu senatorul AUR Mihail Neamțu. E drept, se pare că jurnalistul britanic nu a săpat prea mult în trecutul celui din urmă, pentru a-l vedea urlând lângă Monica Macovei, în vreme ce Traian Băsescu ținea sus ”flacăra democrației”, după un referendum de suspendare ce va rămâne în istoria politică a României la fel de controversat ca și alegerile anulate din 2024. Poate că istoricul acestui politician justifică opinia unui bucureștean simplu intervievat de Rousinos – că sistemului nu îi este teamă de AUR si Simion, pentru că aceștia sunt creația sistemului.

”Un prieten român de la Londra, un liber profesionist, mi-a spus că mizeria și dezordinea tot mai mari din Vest sunt motivul pentru care diaspora română a votat masiv cu George Simion”, scrie Rousinos. Senatorul Neamțu întărește aceasta opinie, spunându-I jurnalistului din Marea Britanie ca emigranții români trăiesc în Vest ca în ”Turnul Babel”. ”Te întrebi dacă a meritat. Copilul e trans, soția cere divorț, spiritual nu ești împlinit, ai ceva bani, dar care este sensul acelei vieți? Acești oameni chiar se întreabă dacă nu ar trebui să revină în România. Și atunci îl aud pe George Simion cu mesajul «veniți înapoi să reconstruim această țară» și încep să vadă salvarea”.

Senatorul Neamțu nu împărtășește viziunea deputatului PSD Mihai Ghigiu, cum că, dacă va câștiga, Simion nu va putea conduce cu un guvern AUR. Președintele Simion trebuie să refuze de două ori încercarea opoziției de a forma guvernul, iar apoi să convoace alegeri, așa cum spune constituția. Și astfel România va avea un președinte popular dintr-un partid la fel de popular, care va câștiga alegerile. Va putea schimba șefii serviciilor secrete, va putea schimba componența Curții Constituționale și va putea vorbi cu mulți politicieni care vor înțelege ca el este viitorul spune Neamțu.

Mai cerebral, analistul Radu Magdin îi spune jurnalistului britanic că Simion nu mizează doar pe electoratul mai puțin educat și sărac din România. ”La nivel informal, Simion curtează mulți oameni inteligenți, cu viziuni reformatoare, oameni care au fost surprinși să vadă că AUR și Simion știu să-și joace foarte bine cărțile”, spune Magdin. ”Poți să fii frustrat chiar dacă faci parte din clasa de mijloc. Poți să votezi cu un candidat radical chiar dacă ești foarte bogat. Cunosc oameni bogați din București care au votat cu Simion pentru că simt că victoria lui ii poate face și mai influenți. Antreprenorii români bogați au probleme cu multinaționalele cu care concurează și simt nevoia unei prezențe ceva mai patriotice la putere”.

Rousinos scrie despre discuțiile tot mai intense dintre antreprenorii români și ”americani cu accent sudist” despre cum să facă profit în noua ordine politică. ”România s-a dezvoltat după aderarea la UE, însă oamenii simpli deopotrivă cu politicienii au sentimentul că dezvoltarea a încetinit și că România este mai puțin influentă la Bruxelles decât merită populația educate a țării, resursele ei naturale și poziția strategică”. Sunt oamenii care și-ar dori un Viktor Orban de România, cu o prezență activă la nivelul UE. ”În societate există sentimentul că liderii români nu ne apără drepturile, că nu sunt prezenți, nu sunt activi și nu apără interesele naționale”, spune Radu Magdin, care estimează că Romania va parcurge, cu oarece întârziere, același drum ca și Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia, devenind mai conservatoare, mai patriotică și naționalistă. Însă temerile Bruxellesului, induse și alegătorilor din România înainte de turul al doilea sunt exagerate: ”Statul român nu va fi dominat de un politician, așa cum s-a întâmplat în Ungaria. Românii sunt minunați, însă sunt foarte dezorganizați. Simion poate aduna în jurul său oameni inteligenți care să-i dea idei, iar apoi își va drege imaginea și va explica lumii că va jucă același rol ca și Giorgia Meloni și că totul va fi bine”