Vața Băi învie iară

Vața Băi învie iară

Adrian Tomşa, noul proprietar al Complexului Turistic şi Balnear din Vaţa de Jos (Hunedoara), a deschis la liber porţile ştrandului, sâmbătă 29 iulie 2023. „Perla tămăduitoare” din Ţara Zarandului a prins din nou viaţă după zece ani petrecuţi între bălării şi ruină.

„LA VAŢA este un loc de basm. Apele termale minerale de LA VAŢA, bogate în calciu, sulf, sodiu şi magneziu, care izvorăsc din pământ la temperatura corpului (36-37ºC), sunt recunoscute, de sute de ani, pentru efectele lor terapeutice miraculoase. Însuşi regele Carol al II-lea călătorea adesea la începutul secolului XX, de la castelul sau din Săvârşin spre Vaţa de Jos, pe un drum care se numeşte Drumul Regelui, pentru a se trata cu apa de LA VAŢA”, acesta a fost ultimul mesaj cu care, în 2010, staţiunea de lux a intrat în adormire.

Reabilitarea Complexului Turistic şi Balnear a început în primăvara anului trecut şi redă staţiunii Vaţa de Jos imaginea de odinioară: „una dintre cele mai eficiente destinaţii de spa & wellness din Europa de Est”. Staţiunea este iarăşi ce ca fost. Relansarea în circuitul turistic s-a încheiat, sâmbătă, cu un dineu la care au participat oficialităţi, personalităţi şi foşti dregători din Hunedoara, Arad şi Cluj. Pentru publicul larg a fost organizat un concert de muzică şi poezie în parcul din incinta Complexului.

Darul grecesc nu e musai de rău

Staţiunea de lux de la Vaţa de Jos are o istorie recentă controversată. Baza a fost cumpărată de Romtelecom în 1992, iar în 1994 Consiliul Local Vaţa de Jos a concesionat terenul pe o perioadă de 99 de ani, deşi terenul aparţine statului român. Ioan Ovidiu Muntean, fost ministru al Telecomunicaţiilor, a contribuit decisiv la reconstrucția complexului turistic în care s-au investit peste 700 de miliarde de lei vechi, o sumă forte mare şi la vremea respectivă. După preluarea Romtelecomului de către greci, complexul a intrat în declin până în anul 2008, când Ministerul Apărării Naţionale a preluat staţiunea ca bază de tratament pentru militarii întorşi din teatrele de operaţiuni din Irak sau Afganistan. Transferul s-a făcut prin intervenţia altor doi demnitari hunedoreni care au scos staţiunea din paragină. Astfel, Mircea Ioan Moloţ – preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, l-a convins pe Teodor Meleşcanu – ministrul apărării de atunci, să bată palma cu cei de la Romtelecom pentru a prelua cu titlu gratuit administrarea bazei de tratament.

O învârteală prost regizată

În aprilie 2010, Ministerul Apărării, prin ministrul Gabriel Oprea, a decis să renunţe la contractul de comodat (folosinţă gratuită), motivând, într-un comunicat de presă, că bugetul nu are bani pentru a plăti întreţinerea Centrului de Sănătate Vaţa de Jos. Era vorba de aproximativ 300.000 de euro pe an. O lună mai târziu, a intrat pe fir fosta consilieră personală a Elenei Udrea. Abia plecată de la MApN, în luna mai, Luminiţa Kohalmi devine consilier la Ministerul Turismului condus de Udrea şi profită de retragerea MApN de la Vaţa pentru a închiria prin încredinţare directă staţiunea cu o firmă nou înfiinţată pe numele fostului ei soţ. Afacerea a făcut valuri în presa de investigaţii şi a eşuat lamentabil după doar câteva luni de administrare. Staţiunea de vis a fost din nou abandonată. Peste o sută de oameni şi-au pierdut locul de muncă şi mii de bolnavii au renunţat să mai spere că se vor trata în complexul, altădată, de patru stele.

A treia şansă

După un deceniu de paragină, Complexul Turistic şi Balnear de la Vaţa de Jos a prins din nou viaţă. Povestea merge mai departe. Ca orice scăldătoare cu puteri miraculoase, băile de la Vaţa au nevoie din când în când de un înger care să „tulbure apa” pentru a reda lumii liniştea, pacea şi sănătatea mult prea uşor risipite.

Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.