Zi festivă pentru şcoala militară din Sibiu

În această zi, 1 iulie, s-a constituit, prin Porunca Domnească nr. 36 din 13 iunie 1847 a domnitorului Gheorghe Bibescu, Școala Militară de Ofițeri Activi de Infanterie,  în prezent Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”.

Şcoala Militară avea menirea de a „pregăti ofițeri care să posede pregătirea militară impusă de cerințele vremii și să fie capabili să instruiască subunitățile după criteriile adoptate și în alte armate din Europa“.

Constituirea României Mari a determinat sporirea numărului de unități si mari unități militare, corespunzător nevoilor rezultate din noile realități și încadrarea lor cu ofițeri. Și cum Școala Militară de Ofițeri de Infanterie nr. 1 din București nu putea face față unei asemenea cerințe, s-a decis ca este necesar a se înființa o a doua instituție de învățământ cu același profil, la Sibiu. Pe baza propunerii Ministrului de Război, generalul Ioan Rășcanu, regele Ferdinand a dat Decretul nr. 5376/1920, în care, la art. 1, se preciza: „Se înființează, la Sibiu, pe ziua de 1 iulie 1920, a doua școala militară de infanterie (…)”. La conducerea școlii a fost numit locotenent-colonelul Cristea Vasilescu (comandant între 1920-1928), ofițer de stat major, veteran din Primul Război Mondial. Tot atunci, școlii i s-a înmânat Drapelul de luptă. Cele doua școli militare de ofițeri au funcționat în paralel la București și Sibiu până în anul 1932, când acestea au fost unificate.

Rând pe rând, generațiile de ofițeri pregătite de prima școală militară românească s-au dovedit capabile să susțină și să motiveze imboldul dat de ctitorul acestui așezământ național de învățământ militar. Desigur, de la înființare și până în 1991, școala de ofițeri a trecut prin diferite forme de organizare și transformări, cele mai semnificative fiind: crearea după Unire, prin contopire, la București a Școlii Militare de Ofițeri – iulie 1861; înființarea la Sibiu, a Școlii Militare de Infanterie nr.2, la 1 iulie 1920 (din 1932 a rămas singura instituție de învățământ de infanterie); primirea numelui patronimic „Nicolae Bălcescu“ – 13 decembrie 1952; trecerea la învățământul superior de 4 ani între 1962-1968; reducerea duratei de școlarizare la 3 ani și primirea denumirii de Școala Militară de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu“ – în 1968; pregătirea ofițerilor-femei în armele infanterie, transmisiuni, chimie, intendență și finanțe – între1983-1990.

În 22 martie 1991, prin Hotărârea de Guvern nr.190/1991 s-a decis transformarea sa în institut militar de învățământ superior și atribuirea denumirii de Institutul Militar de Infanterie, Grăniceri și Chimie „Nicolae Bălcescu“, ceea ce a reprezentat o etapă nouă, dar tranzitorie, în organizarea, planificarea, conducerea și desfășurarea procesului instructive-educativ

Înființarea la Sibiu a acestei instituții de învățământ superior s-a înscris pe linia reformei învățământului militar, reformă absolut necesară în etapa pe care o traversa societatea românească. Instituția, integrate în sistemul național de învățământ de nivel universitar de lungă durată, avea menirea de a asigura pregătirea științifică fundamentală de bază a viitorilor ofițeri, în vederea continuării studiilor în școlile de aplicație și formarea lor pentru prima funcție în una din armele forțelor terestre. Noua instituție creată a avut misiunea de a forma ofițeri licențiați în domeniul științei militare, specializarea managementul organizației, capabili să exercite actul de comandă în condiții performante, în baza unui sistem de competente și capacități riguros fundamentate și explicit centrate pe componenta managerială. Ca etapă fundamentală în ansamblul devenirii în cariera

Proiectul pedagogic al Academiei Forțelor Terestre, elaborat pe baza unui set de scopuri interdisciplinare în care se reflectă necesitățile armatei, exigențele Ministerului Educației și consonanța cu realizări de același gen în învățământul din armatele statelor membre NATO, în special din SUA (West Point) configurează o arhitectură a formării inițiale ai cărei piloni de susținere sunt: educația universitară, pregătirea militară și pregătirea fizică și sportivă. Ele reprezintă cele trei dimensiuni majore ale procesului de formare, fiind complementare, indisolubile și în permanente raporturi de conexiune. Întregul program academic este proiectat să asigure o educație universitară de calitate, orientată și centrată pe specificul profesiunii armelor.

Specializările universitare le permit studenților o înțelegere mai profundă a mediului social aflat în continuă schimbare și, în mod deosebit, a problemelor pe care le presupune conducerea organizațiilor, cu particularizare pe cele din sistemul militar, funcționarea instituției militare ca serviciu de administrație publică într-o societate democratică și gestionarea eficace a problemelor de natură economico-financiară ale unui serviciu public în contextul economiei de piață.

Existenta școlii militare, azi Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, se împletește cu istoria constituirii și creșterii României moderne.

……………………

Surse:

https://www.armyacademy.ro/istoric.php;

http://www.armyacademy.ro/reviste/3_2005/a18.pdf;

http://www.sibiunews.net;

http://www.bibnat.ro/biblioteci.php?id=3676;

https://www.ghidul.ro/academia-fortelor-terestre/;

http://www.revista.forter.ro

Pagina de Metta a domnului Nicolae Uszkai,  https://www.facebook.com/nicolae.uszkai.