
… ne reamintește cine și unde suntem. La fiece început și sfârșit de an aniversăm două sărbătoriri laice, repere la fundamentul României: 15 ianuarie și 1 decembrie, zile intrate în patrimoniul marilor sărbători ale românilor! Da, avem o cultură în formare și da este tânără și calcă, ca orice copil, prin străchini. Însă acest fapt ne obligă nu ne disculpă. ȘI DA, de ziua culturii naționale îmi doresc să avem gazetari la fel ca Eminescu.
Prin acces la cultură avem acces la cunoaștere citind scrierile celor care au trăit înaintea noastră, precum și al celor care ne sunt contemporani. Cultura reflectată în arte și în științe deopotrivă, ne face să fim ceea ce suntem ca indivizi, dar și ca națiune. Schimbările aduse progres cum ar fi interconectarea au generat diluarea accentuată a identității naționale, în favoarea identității individuale, a altor niveluri de identificare, mai aplecate spre materialism, consumerism și satisfacție imediată, fără atenție acordată consecințelor mai ample și bunei întocmiri a scării de valori.

Cultura susține, fără echivoc, spiritul în vacarmul prezentului. În vremuri de restriște avem nevoie mai mult ca oricând de realele valori ce ne vin sprijin nou înșine și celor din jur indiferent de vârstă, venit sau statut social. De aceia, pentru mine, această zi nu se poate celebra doar cu Eminescu ci este ziua tuturor celor ce au lăsat urme ce strânse la un loc însumează cultura națională.
Ziua Culturii Naționale este a lui Enescu cum de-o potrivă este a lui Barbu Lăutaru, este ziua în care îi celebrez pe Cioran, Noica, Blaga, Goga și mulți alții dar deopotrivă cu badea Cârțan sau badea Ion din Ciuruleasa ce-mi dorea la despărțire să am parte „în fiecare zi măcar de o clipă trăită ca-n Rai”. Este ziua în care mă uit la sculpturile lui Brâncuși cu aceiași ochi cu care am văzut admirabili stâlpi funerari ciopliți cu barda de un meșter din Țară Moților, tot azi și tot la fel de frumoase îmi par tablourile lui Grigorescu sau icoanele lui Stan Zugravu din Orăștie.
Așa este! Ca un făcut revin la micul orășel din Transilvania, loc ce a dat numele munților sacrii ai Dacilor, mă întorc la Orăștie. Cu siguranță fiecare dintre noi avem un loc de suflet căruia îi spunem acasă, o localitate mai mică sau mai mare și nu cred că există vreun loc ce să nu fi dat Culturii Naționale vreun reprezentant. De aceia cred în cultura locală la fel de mult, poate un pic mai mult, ca în cea națională, și nu-i nimic greșit în asta. Iubindu-ți familia și locul îți iubești implicit nația.
Ce bucuros aș fi să aud astăzi cuprinse în discursurile publice numele OAMENILOR DE CULTURĂ din fiece localitate unde se serbează Ziua Culturii Naționale. Am să vă înșir aici câteva nume celor serbați în luna Ianuarie în locul sufletului meu de acasă, Orăștia, și am să încep cu dascălii, ei fiind după familie fundamentul cunoașterii fiecăruia dintre noi:
Adolf Sachsalber, profesor universitar, doctor în științele medicale, oftalmolog; Ioan Popovici, avea să fie profesor, publicist, protopop ortodox de Geoagiu; Ioan D Valeriu Aristotel, va rămâne în amintirea noastră ca un Eminent profesor de fizică; Octavian Zaharie Oprean, profesor universitar, doctor în medicină veterinară, decan Facultatea de Medicină Veterinară din Iași; Ioan Iliescu, profesor universitar, doctor în științe – estetică, scriitor, bibliofil, care au valorificat tradițiile culturale ale acestui oraș, sintetizează tot ce a avut Orăștia și județul Hunedoara mai important pe plan spiritual; Adrian Ioan Secui, dascăl de dăscălie predând elevilor nu numai fizică-chimie, împătimit „strângător” de date al istoriei Orăștiei; Ana Fabian Grozavu, conferențiar universitar, doctor în științe – biologie.
Corifeii: Nicolaus Olahus ce le avea să devină primul umanist medieval de origine română cunoscut de istoriografia românească. A fost om de litere, preot catolic, arhiepiscop şi Primat al Ungariei și
Ioan Budai Deleanu, corifeu al Școlii Ardelene, scriitor, teolog, filolog, lingvist, istoric și jurist.
Luptătorul pentru unitate națională Aurel Vlad. Avocat, doctor în drept, șef al Resortului de Finanțe al Consiliului Dirigent de la 1918, membru marcant al Adunării de la 1 Decembrie 1918, deputat , ministru, mort în închisoarea de exterminare de la Sighet.
Artiștii: Aurel Nedel artist plastic și o scurtă perioadă asistent universitar; Avram P Tudor, eminent profesor, literat, filolog; Ion Budoiu, a fost solist de operă; Gilbert Platinca artist plastic, profesor de desen; Mircea Zdrenghea, profesor universitar, doctor în filologie; Friedrich Wilhelm Schuster, preot Evangelic, profesor, folclorist sas; Gavril Tengheru, cunoscut artist plastic, profesor arte plastice; Dominic Stanca, actor, autor, dramaturg, poet și traducător.
Oamenii de știință: Béla Zalányi, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, doctor în științe -geologice și minerale-, cercetător științific, paleontolog, geograf, geolog; Angela Maria Bănăduc (Curtean), fost profesor universitar, doctor în științe – protecția mediului, rector al Universității dein Sibiu; Leo Roland Pohloudek-Fabini, academician German (Republica Democrată Germană), Chimist, Farmacist; Romulus Vuia, întemeietorul și primul director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei și al Societății de etnografie din Cluj (1923). I se datorează Muzeul în aer liber de la Hoia. Creator al etnografiei ca disciplină independentă. Deputat în Adunarea Națională din 1 decembrie 1918.
Juriștii: Cornel Mihailă, viitorul doctor în științe – economie -, ultimul director la BĂNCII „ARDELEANA” din Orăștie; Ioan Marghita, Judecător, doctor în drept, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1918.
Jurnalistul Ioan Vasiu, jurnalist, poet.
De ziua Culturii Naționale îmi și vă doresc să gândesc și să gândiți, să judec și să judecați. Să nu las pe alții să gândească și să judece pentru noi.
Azi le dorim mult bine tuturor celor ce mai fac cultură, închinăm un gând pios celor ce au făcut cultură și rugăm Părintelui Ceresc să vină din urmă cei ce vor face cultură. Multe sărbătorii și în viitor Zilei Culturii Naționale și Locale!
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.