Ziua mărcii poştale româneşti

La 15 iulie, este marcată Ziua Mărcii Poştale Româneşti, data fiind aleasă pentru a sărbători apariţia primei mărci poştale româneşti – celebrul „Cap de bour”.
Prima ţară din lume care a emis un timbru este Marea Britanie – „Penny Black”, tipărit la 6 mai 1840, având inscripţionat portretul reginei Victoria. Brazilia, în 1843, este cea de-a doua ţară care tipăreşte timbre, iar Grecia a urmat ţării noastre în apariţia primelor mărci poştale, în anul 1861, Turcia în 1863, Serbia în 1866 şi Bulgaria în 1879.

Data de 15 iulie, a fost aleasă ca „ziua naţională a mărcii poştale” zi ce marcarea și data în care a fost emisă prima marcă poştală românească – celebrul „Cap de bour” – 15 iulie 1858. Timbrele au fost puse în circulaţie după o săptămână, pe 22 iulie 1858, dată la care au fost lansate la biroul poştal din Iaşi, urmând ca mai apoi, începând cu data de 8 august să fie distribuite şi la celelalte birouri poştale moldoveneşti. Ulterior, circulaţia lor a fost limitată, iar la data de 31 octombrie 1858, marca poştală a fost retrasă.
Capul de bour a fost ales datorită simbolisticii sale, legendele arătând că un voievod pe nume Dragoş era la vănătoare, pe malul unei ape, unde întălneşte o fiară – un bour – şi în urma luptei, căţeaua voievodului – pe nume Molda – moare, fiind îngropată în acel loc. Capul de bour devine astfel simbolul heraldic al voievodului şi al urmaşilor săi la domnie. Astfel, cinci secole mai târziu, Capul de bour obţine o nouă înfăţişare, pe lângă cea de însemn heraldic, prilejuind apariţia primului timbru românesc.
Primele mărci poştale în Țările Române au fost realizate la tipografia „Atelia Timbrului” din Iaşi, în timpul caimacamiei lui Nicolae Vogoride, după un model de timbru austriac, pentru fabricarea sa folosindu-se matriţe de oţel. Valorile nominale ale mărcilor erau 27, 54, 81 şi 108 parale. Imprimarea timbrelor s-a facut potrivit tehnicii tête-bêche, iar tirajul acestei emisiuni poştale a fost de: 6.000 bucăţi la 27 de parale bucata, 10.000 la 54 de parale, 2.000 la 81 de parale şi 6.000 la 108 parale.
Odată cu introducerea tarifului poştal unic, a fost pusă în circulaţie, la 1 noiembrie 1858, a doua emisiune „Cap de bour” cu trei valori de 5 parale, 40 de parale şi 80 de parale, într-un tiraj de 10.001 timbre. Imprimarea timbrelor s-a făcut tot la Atelia Timbrului din Iaşi, în coli de 32 de mărci poştale în patru rânduri a câte opt bucăţi, hârtia fiind de provenienţă engleză. A doua emisiune a fost retrasă la 1 mai 1862, ultima dată de circulaţie cunoscută fiind 3 mai 1862 la oficiul poştal din Botoşani.
Începând cu anul 1859, Moldova şi Ţara Românească au avut un domnitor unic, Alexandru Ioan Cuza, pentru ca mai apoi, în anul 1862, să apară şi un timbru poştal unitar, a treia marcă, „Principatele Unite“, cu trei valori, în care se regăseau stemele reunite ale celor două ţări române, bourul şi vulturul. Întrucât Ţările Române se aflau încă sub suzeranitate turcească şi nu aveau monedă naţională, valorile celor trei timbre (3, 6 şi 30) erau menţionate tot în parale. Acestea au fost primele mărci poştale „franco” româneşti, care arătau că plata prestaţiei poştale s-a făcut anticipat, fiind de menţionat că în prezent, toate mărcile poştale curente sunt considerate mărci franco.
Primul colecţionar român, Dimitrie C. Butculescu, a apărut la doi ani după tipărirea primei emisiuni „Cap de Bour“, tot el fiind cel care a înfiinţat, în anul 1891, Societatea Filatelică Română.
În prezent, se estimează că, în lume, există circa 750 de exemplare de „Cap de Bour” din prima emisiune, dintre care aproximativ 50 se află în România.
Valoarea de piaţă a mărcilor poştale din această primă emisiune se situează între 5.000 şi 100.000 de euro, în funcţie de calitate, ştampilat sau neştampilat, sau de faptul că este sau nu lipit pe un plic.
Cea mai scumpă piesă filatelică românească este ziarul Zimbrulu-Vulturulu, francat cu nu mai puţin de 8 mărci de 5 parale din a doua emisiune „Cap de Bour”, fiind obiectul uneia dintre cele mai mari tranzacţii din ultimii zece ani. Piesa a fost vândută, în decembrie 2007, la o licitaţie ce a avut loc la Geneva, cu aproximativ un milion de dolari.

Surse text și foto:
Siteul htps://romfilatelia.ro și Documentarul Ziua Mărcii Poştale Româneşti. Istoria fascinantă a „Capului de bour”, de la Radio România cultural.