Căpușă pe suferința refugiaţilor

Căpușă pe suferința refugiaţilor

Un bărbat din Deva a încasat peste 40 de mii de euro pentru găzduirea refugiaților ucraineni. Nu, nu este nicio greșeală. Aceștia sunt banii pe care Radu M. i-a primit de la statul român într-un singur an. Dar nu s-a mulțumit cu atât. Găzdoiul mai vrea aproape o mie de euro de la refugiați, pe motiv că i-ar fi distrus apartamentul.

Familia Dekhtiarenko din Odesa s-a refugiat în România, în vara anului trecut. Inițial, bunica Ludmila, fiica ei Natalia și două nepoțele au stat într-o pensiune din Hațeg, unde erau cazați mai mulți compatrioți de-ai lor. Odată cu începerea anului de învățământ, copiii trebuiau dați la școală. Astfel, familia Dekhtiarenko a ajuns la Deva, pentru a înscrie cele două fete la Liceul Sportiv.

Primirea a fost una extraordinară și călduroasă, povestește Natalia (foto sus), care-i profesor universitar în Odesa. Voluntarii și angajații serviciului social de la primărie le-au ajutat să facă toate formalitățile, pentru a se stabili în Deva. Profesorii de la Liceul Sportiv le-au acordat o atenție deosebită copiilor. Totul a fost perfect, cu o singură excepție. Experiența pe care au avut-o cu proprietarul locuinței pe care au închiriat-o a fost traumatizantă și s-a încheiat cu amenințări, inclusiv, la adresa copiilor.

Ajutor umanitar din partea statului român

Trebuie menționat că Guvernul României a adoptat în martie anul trecut, Programul 50/20 prin care subvenționa cazarea și hrana refugiaților. Pentru fiecare refugiat s-a alocat o sumă de 50 de lei pe zi, pentru cazare și 20 de lei pe zi pentru hrană. Din asta reiese că lunar, statul aloca între 1.500 și 1.550 de lei de persoană pe lună, pentru cazare, în funcție de câte zile avea luna și 600 de lei de persoană pentru hrană. ACESTE SUME AU FOST DECONTATE DIRECT CĂTRE PROPRIETARII IMOBILELOR ÎNCHIRIATE UCRAINENILOR. Astfel că, în situația în care un proprietar a găzduit o familie de patru persoane, acesta a primit de la stat circa 6.000 de lei pe lună doar pentru chirie.

Găzdoiul cu apucături meschine

Familia Dekhtiarenko a fost ajutată de voluntari să-și găsească o locuință, în apropierea școlii, pe strada Trandafirilor. „Ne-am întâlnit cu domnul Radu care a spus că vom locui la el pe gratis și că ne va plăti 20 de lei pe zi de hrană. Înainte de a ne muta în apartament, i-am arătat că sunt crăpături în perete, canapeaua avea pete. El a zis că totul e ok. Proprietarul a venit în fiecare lună în apartament pentru a verifica dacă este totul în regulă. L-am întrebat de fiecare dată dacă este totul cum trebuie și permanent a spus că e bine”, precizează Natalia.

Au locuit în apartamentul deveanului 10 luni, între octombrie 2022 și august 2023. În tot acest timp s-au petrecut mai multe lucruri stranii la care Natalia nu le-a găsit nicio explicație. Spre exemplu, mama ei vorbește și înțelege bine limba română, dar proprietarul apartamentului ținea legătura cu fiica ei minoră, în vârstă de 17 ani. Îi scria mesaje, o suna, îi cerea să-i transmită poze cu contoarele de la utilitățile apartamentului. Copila a fost pusă în situaţii greu de înţeles: găzdoiul i-a cerut în noaptea de Înviere, în jurul orei 23:00, să-i trimită poză cu contorul la gaz (?!).

„Mama înțelege limba română, dar el tot timpul comunica cu fiica mea de 17 ani, prin mesaje. O suna la ora 11 (23:00) noaptea să îi ceară să-i arate contoarele de curent, gaz. O suna în timp ce era la școală, la care fata îi spunea că e ocupată, pentru că e la școală. De fiecare dată ne amenința că ne alungă, dacă nu vom face fotografii la contor. În permanență am fost într-o stare tensionată”, spune Natalia.

Între război, cancer și lăcomie

În luna aprilie 2023, Programul 50/20 destinat refugiaților ucraineni s-a încheiat. Nimeni nu știa ce urmează să se întâmple. Autoritățile române au aprobat un nou program pentru sprijinirea refugiaților. Doar că de data aceasta, banii trebuiau transferați direct către ucraineni, fără a-i implica pe proprietarii locuințelor închiriate. Pentru familia Dechtiarenko a urmat o perioadă de incertitudine și de discuții cu Radu M.. Acesta dorea să încaseze toți banii pe care statul român îi acorda acestei familii, aproximativ 2.500 de lei pe lună. Asta, după ce a încasat 36.000 de lei pentru primele șase luni.

Natalia a încercat să-i explice gazdei sale că nu poate să-i dea toți banii pe care îi primește de la stat, respectiv 2.500 de lei/lună, propunându-i suma de 1.800 de lei. După mai multe negocieri, găzdoiul a fost de acord, cu menţiunea că plata utilităților rămâne în sarcina chiriașilor. La finalul lunii august, Radu M. le-a anunțat că trebuie să părăsească apartamentul începând cu data de 1 septembrie. În tot acest timp, Natalia a dus o luptă grea, pentru a-și salva mama, bolnavă de cancer, care suferise o intervenție chirurgicală la un spital din Timișoara. S-a mutat la finalul lunii august. În data de 1 septembrie, Natalia era plecată din Deva şi l-a rugat pe un voluntar să-i transmită lui Radu M. cheia apartamentului. Din acel moment, lucrurile au luat-o razna.

Nu i-au ajuns 40 de mii de euro

Găzdoiul le-a acuzat pe ucrainence că sunt hoațe, că i-ar fi furat pernele și pilota. (Lucruri pe care le-a găsit, ulterior, într-un dulap.) Apoi, au urmat mesaje în care Radu M. le-a cerut să-i achite o sumă de 4.200 de lei (foto stânga), pentru „daunele” produse în apartament, sub amenințarea că le face plângere la Poliție. Și acest mesaj, Radu M. l-a trimis tot copilei de 17 ani.

Natalia s-a panicat, neștiind ce urmează să se întâmple. Avea dovezi că apartamentul a fost lăsat în condiții decente, dar nu a reușit să aplaneze conflictul. Împreună cu ucraineanca, reporterul Cotidianul a mers să vadă pretinsele distrugeri din apartamentul închiriat. Asta se întâmpla chiar în timpul în care acolo se mutau cu traiul copiii proprietarului. Au urmat mai multe zeci de minute de discuţii, timp în care generoşii găzduitori nu s-au abținut de la invective adresate refugiaţilor, țipând că „ucraineanca este bogată, are bani!”.

În apartament, într-adevăr, existau mici degradări neremediabile la blatul de bucătărie. Fiul găzdoiului ne-a arătat și câteva poze cu așa-zisele distrugeri din apartament, constând în mici zgârâieturi pe pereți și două plinte de gresie, de dimensiunea de 2 centimetri pătrați care erau desprinse. Acesta a mai arătat că a cumpărat o saltea nouă şi voia să-şi recupereze banii de la refugiaţi, deşi a recunoscut că salteaua care era în apartament a fost veche, cumpărată la mâna a doua.

În perioada în care Programul 50/20 era în vigoare, Radu M. a mai găzduit o familie de ucraineni formată din opt persoane, pentru care a primit lunar o chirie de 12.000 de lei. În total, deveanul a luat de la statul român 150.000 de lei, bani la care se adaugă suma de 40.000 de lei încasată pentru familia Nataliei. Un total de 40 de mii de euro.

Găzduirea refugiaţilor a fost o afacere extrem de profitabilă pentru deveanul „filantrop”. Practic, a primit pe chirie contravaloarea unei locuințe şi, cu toate acestea, vrea să mai smulgă de la refugiați niște bani.

***

P.S. Natalia Dekhtiarenko a dorit să le mulțumească prin intermediul Cotidianul de Hunedoara tuturor voluntarilor care au ajutat-o pe perioada în care locuiește în România. În mod special, a dorit să-i mulțumească preotului ortodox Alexandru Vișovan, care le-a fost ca un înger păzitor ei și familiei ei. Și zilele acestea, preotul a alergat pe la farmacii să-i facă rost de medicamente pentru mama sa, spune ucraineanca. De asemenea, Natalia a dorit să-i mulțumească medicului chirurg din Timișoara, care i-a salvat mama, dar și tuturor medicilor din Deva care au tratat-o și i-au acordat cele mai bune îngrijiri medicale. Femeia spune că a avut parte de miracole din partea oamenilor din România, că nu se aștepta ca ea și familia ei să găsească atâta iubire, prietenie și căldură în țara care i-a devenit a doua casă.

Recomanda

1 Comentariu

  1. Și Poliția ce face?
    Eventual și parchetul, dacă au terminat cu protestele și s-au întors la lucru..

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.