Hellvig se lansează în cap

Orchestra trădează o anume pregătire. Au mai probălit cîndva și pe alte teme. Se știu. De cum a zis Claudiu Târziu, din Opoziție, depre granițe, de îndată Hellvig s-a urcat pe scaun să ne spună ce crede el. Și de îndată revista pe care a lansat-o (Newsweek) l-a reluat. Și au început și ceilalți. Acoperiți, purtători de mesaj, înregimentați sau naivi. A ieșit Hellvig, ies toți. Ce a zis Claudiu Târziu, patetic, ca un român luat de val, care uită că microfonul face valuri și care își umflă pieptul de Ziua Unirii:

„Nu vom fi suverani cu adevărat decât după ce vom reîntregi statul român în granițele lui firești. Basarabia trebuie să vină acasă. Bucovina de Nord nu poate fi uitată, sudul Basarabiei, ținutul Herța, Transcarpatia, tot ce a fost și este al națiunii române trebuie să se întoarcă în granițele statului. Acesta e idealul pe care nu avem voie să îl uităm. Moldova e ciuntită. Moldova lui Ștefan trebuie să fie acasă, în România”.

Probabil că Târziu n-a avut alături un om care să-l întrebe dacă știe ce vorbește, ci dacă își dă seama unde vorbește? Altfel, ar fi fost ceva mai nuanțat, n-ar fi troznit-o așa și ar fi găsit exprimări mai elegante, și academice privind dosarele teritoriilor românești.
Pe mine mă preocupă însă valurile stîrnite. Hellvig, anonim și șters în aparițiile sale. s-a găsit să apere democrația noastră de pericolul rusesc.

„Zilele trecute, un domn a cuvântat despre nevoia de a avea bune relaţii de cooperare cu Rusia şi despre cum ar trebui ca noi, România, să mergem să recuperăm teritorii de la Ucraina aflată în corzi. Bineînţeles, discursul îi convine cel mai mult lui Vladimir Putin. Uite, lume, o grămadă de ţări sunt nemulţumite, ca atare războiul nostru este justificat. În politică, domnul cu vorbele avântate ar purta în general numele de “idiot util”. Adică cel care, fără să analizeze prea mult, lansează mesaje care convin de minune adversarului. Problema este că dl Claudiu Târziu nu este idiot. Unii ar spune că nici util. Adică nu face aceste declaraţii din prea multă viteză. Nu îl putem bănui că l-a luat valul şi că i-a ieşit porumbelul. Domnul Târziu se joacă cinic cu o temă fierbinte, despre care ştie foarte bine că este o fantezie”.

Într-o sărăcie cumplită de argumente, Hellvig îi poartă de grijă lui Vladimir Putin ca nu care cumva acestuia să-i convină ceva din ce zic ai noștri, chiar dacă este cu adevărat românesc. El, ca și serviciul prin care s-a afirmat, este purtătorul de slogan politic „Tovarășii! Să gîndim ca americanii!”
Interesant mi se pare și faptul că de îndată ce Eduard Hellvig s-a suit pe scaun (bietul om este lipsit de ostatura minimă pentru un președinte!) să fie băgat în seamă, a ieșit și Crin Antonescu să ne spună că, după mintea lui de pokerist, micuțul este un bun candidat la funcția de președinte.

Este a treia oară cînd Hellvig este promovat cu aparentă nevinovăție de Crin Antonescu. Probabil că mulți, inclusiv liberali, uită că Micuțul om de informații a fost secretarul general al PNL pe vremea în care Crin Antonescu ieșea în pauzele de-o țigară de la jocuri și negocieri să afle ce este nou. Și că de această perioadă este legat contractul de publicitate semnat de Andreea Lambru, secretar general adjunct (protejată acum pe la altă societate de stat), care contract este subiectul unei operațiuni de spălare a banilor pentru PNL. Și care bani au ajuns la firmele de publicitate și în cele ale lui Niels Schnecker și ale nevestei diplomată la Madrid. dar si într-un cont de la Londra despre care vom mai scrie.
Așadar, Hellvig-președinte are o explicație și un preț. Grijile lui Hellvig pentru Vladimir Putin, nu prea!