Personalități nedrept uitate – Albert Amlacher

S-a născut la 27 decembrie 1847, în Orăștie, Albert Amlacher, unul dintre cei mai citați istorici ai Transilvaniei, preot luteran, doctor în filozofie, profesor, scriitor.
Albert Amlacher s-a născut într-o familie de emigranți din regiunea Amlach (Austria), care s-a stabilit, pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, în zona Orăştiei. Între 1855 şi 1858, urmează cursurile Şcolii Confesionale Evanghelice CA (Luterane), din oraşul natal.
Frecventează cursurile Liceului Săsesc Evanghelic din Sibiu (1859-1863) şi ale Liceului Săsesc din Sighişoara (1864-1867). Prin profesorii săi de la gimnaziul Sighișoara, în special de Josef Haltrich, este impulsionat decisiv în activitatea sa literară, ce ulterior va aduce roade. Amlacher Albert a fost student la „Herzoglich – Sachsische Gesamt Universität” din Jena, apoi la Facultatea de Filosofie şi Teologie (1868) și student la „König Friedrich Wilhelm Universität”, Berlin (1869);
A participat, voluntar, la războiul franco-prusac din 1870/71.
În anul 1871 continuă studiile, bursier, la „Herzoglich Badische Ruprecht – Carolinische Universität”, Heidelberg unde este licențiat ca „Doctor în filosofie şi magistru în arte libere” în anul 1872.
În 1873, intră în învăţământ la Orăştie ca din 1874 să fie director adjunct la Şcoala Confesională Evanghelică din Orăştie. În 1875 refuză o catedră, respectiv conducerea Liceului din Speyer (Germania), deşi ar fi primit un salariu anual de 20 de ori mai mare decât la Orăştie.
În 24 iunie 1876 își încheia Albert Amlacher un corp de documente extrem de interesant, consacrat istoriei Orăștiei, cu titlul „URKUNDENBUCH ZUR GESCHICHTE DER STADT UND DES STUHLES BROOS BIS ZUM ÜBERGANG SIEBENBÜRGENS UNTER ERBFÜRSTEN AUS DEM HAUSE ÖSTERREICH (1690).” Manuscrisul este încununarea unei perioade de mai mulți ani de căutări ale tânărului preot evanghelic, prin arhivele și bibliotecile din Alba Iulia, Sebeș, Sibiu, Deva, Hunedoara și Hațeg. Țelul propus de el era reconstituirea unei arhive aflată de multă vreme în suferință, în urma unor distrugeri repetate. Curând, prestigioasa revistă de istorie „ARCHIV DES VEREINES FÜR SIEBENBÜRGISCHE LANDESKUNDE”, care apărea la Sibiu, și-a arătat disponibilitatea de a publica în caietele sale, bogatul material documentar adunat. Publicarea corpusului documentar în anii 1879-1880, a stârnit interesul lumii științifice săsești, și nu numai. […] Obține diploma în Teologie în anul 1877. Este ales preot evanghelic la Romos în anul 1891, ca apoi, simultan, să ocupe al doilea post de predicator la Sebeş din anul 1882.
Este membru fondator al Asociaţiei Carpatine (Karpatenverein) (1880), care a încercat să antreneze intelectualii şi alte categorii sociale în activitatea de turism.
În semn de preţuire pentru activitatea depusă, cabana de pe muntele Şurianu s-a numit, la începutul secolului al XX-lea, „Cabana Albert Amlacher”.
Albert Amlacher a fost membru de onoare al Asociaţiei Cercetătorilor în Istoria Austriei (1894). Membru de onoare al Asociaţiei Istorice şi Arheologice a Comitatului Hunedoara (1897), fiind menţionat în „Lexiconul scriitorilor”, editat de Dr. Friedrich Schuller (1902).
În 1924, s-a pensionat ca preot şi se retrage la Orăştie.
Albert Amlacher colaborează cu publicațiile:, „Banater Tageblatt”, „Berliner Deutsche Literaturzeitung”, „Berliner Lokalanzeiger”, „Berliner Neueste Nachrichten”, „Berliner Tageblatt”, „Berliner Zeitung am Mittag”, „Brassoi Lapok”, „Brooser Generalanzeiger”, „Die literarsische Welt”, „Familia”, „Frankfurter Zeitung”, „Gartenlaube (Leipzig), „Gazeta Transilvaniei”, „Hannoverscher Kurrir Illustriertes Sonntagsblatt”, „Leipziger Neueste Nachrichten”, „Leipziger Tageblatt”, „Neppendorfer Blätter”, „Neuer Volkskalender”, „Pester Lloyd”, „Pesti Naplo”, „Prager Presse”, „Rândunica” (Sibiu), „Szâszvâros es Videke” (Orăştie), „Siebenbürgisch Deutsches Tageblatt”, „Sudetendeutsche Tageszeitung”, „Telegraful Român”, „Tribuna Sibiului”, „Amicul Familiei”, „Uber Land und Meere”, „Verlag Drotleff” (Hermannstadt-Sibiu), „Verlag Schönlein” (Stuttgart), „Waldheims Illustrierte Blatter” (Viena).
Trece spre eternitate la 14 ianuarie 1939, la venerabila vârstă de 92 de ani, fiind înmormântat în Cimitirul Evanghelic din Orăștie. Pe placa mormântului său se poate vedea și astăzi stema Orăștiei.
Lucrări publicate
Istorice:
Ein urkundlicher Beitrag zur ältesten Geschichte des Brooser Kapitels (Contribuţie la istoria cea mai îndepărtată a construcţiei bisericeşti din Orăştie), 1876;
Die Türkenschlacht auf dem Brootfelde. Hermannstadt. Josef Drotleff Buchdruckerei und Papierhandlung (Lupta cu turcii pe Câmpul Pâinii);
Aus der „guten alten Zeit” einer Sachsenstadt. Hermann-stadt, Buchdruckerei Josef Drotleff (Din „îndepărtatele vremuri bune” ale unui oraş săsesc), 1879;
Urkundenbuch zur Geschichte der Stadt und des Stuhles Broos (Culegere de documente cu privire la istoria oraşului şi a scaunului Orăştiei), 1880;
Die Geschichte der zweiten Zerstörung Mühlbachsdurch die Türken, 1661 (Istoricul celei de a doua distrugeri a Sebeşului de către turci, 1661), 1886;
„Adatok Szászváros tőrténetéhez” (Date despre istoria Orăștiei) – În „Anuarul Societății de Istorie și Arheologie, Comitatul Hunedoara”, Nr. XI, 1900;
„Adalékok a Makray Család Szármásához” (Contribuții cu privire la originea familiei Makray) – În „Anuarul Societății de Istorie și Arheologie, Comitatul Hunedoara”, Nr. XI, 1900;
Kellings Untergang im Türkeneinfall von 1438 (Pieirea Câlnicului în urma năvălirii turcilor din 1438), 1907;
Zwei Urkunden zur Geschichte der Bulgaren in Baumgarten (Două documente cu privire la istoricul bulgarilor din Bungard), 1908;
Rumes. Aus Vergangenheit und Gegenwart einer siebenbtrgisch sächsischen (Romos. Din trecutul şi prezentul unei comunităţi rurale săseşti din Ardeal), 1912;
Kelling im Unterwald (Câlnicul din Ţinutul pădurii inferioare), 1922.
Schiţe şi nuvele:
Ein Abend im Zigeunerlager (O seară în tabăra Ţiganilor); Der Graf von Rodt (Contele din Rodt), 1866; Eine Luchsjagd in den Karpaten (O vânătoare de râşi în Carpaţi); Gefunden (Găselniţa); Im Elsaß Europas (In Alsacia Europei); Eine gefährliche Ringeltaubenjagd (O vânătoare periculoasă de guguştiuci); Eine Gemsjagd auf dem Retezat (Vânătoare de capre negre în Retezat); Auf einem sächsischen Bauernhof (O gospodărie ţărănească săsească); Bär und Keiler (Ursul şi mistreţul); Mit Leuchtfeuer und Sacknetz (Cu foc de iluminare şi cu plasă), 1868; Eine sächsische Bauernhochzeit (O nuntă ţărănească la saşi); Eine Dachsjagd (O vânătoare de viezure); Der Schatz des Augustus (Comoara lui Augustus); Ein Ausflug in die kleine Walachei (O excursie în mica Valahie); Am Heiratsbaum (La copacul nunţii); Hirtenleben in den Karpaten (Viaţa de cioban în Carpaţi), 1869; Eine Brenjagd in den Karpaten (O vânătoare de urşi în Carpaţi); Sturm auf dem Adriatischen Meer (Furtună în Adriatica); In der Krähenhütte (In coliba ciorilor); An der unteren Donau (Pe cursul inferior al Dunării); Eine Steppenjagd (O vânătoare în stepă); Ungarisches Hirtenleben (Viaţa de păstor maghiar); In der Geisterschenke (La hanul fantomelor); Ein Blick in den Orient (O privire asupra Orientului), 1870; Auf der Audorfer Alm (Păşunea alpină de la Gura Râului); Ein Tag unter Strolchen (O zi printre pierde-vară); Der Schwarze Schmuggler (Contrabandistul negru); Auf Leben und Tod (Pe viaţă şi pe moarte), 1879; Der Schwammfischer von Spalmadore (Pescarul de bureţi din Spalmadore); Der Goldfresser (Mâncătorul de aur); Eine Fischotterjagd (O vânătoare de vidre), 1880; Im Weißen Morast (In mlaştina bă); Weihnachtsabend unter Wolfen (Ajun de Crăciun printre lupi), 1881; Um eines Baumes Dicke (Cu grosimea unui copac); Der Schlickläufer (Alergătorul printre noroaie); Der Schmuggler von Torbole (Contrabandistul din Torbole); Von Wildpferden entführt (Răpit de caii sălbatici); Das kalte Herz (Inima rece), 1884; Das Ochsenkreuz (Jugul boului); Die Glückskugel (Glontele norocului), 1886; Galizische Bauernhochzeit (Nunta ţărănească galiţiană), 1893; Aus dem Lande der Huzulen (Din Ţara Huţulilor); Gesucht 1901.
Referințe:
„Révai Nagy Lexikona: Az ismeretek enciklopédiája” – Vol. I, Budapesta, 1911;
Franz Remmel, Dr. Albert Amlacher – ein brooser Publizist und Historiker, în „Volk und Kultur”, nr. 6 (iunie), 1969;
Iliescu, Ion; Istrate, Tiberiu – „Orăștie 750” – Casa Județeană a Corpului Didactic, Deva, 1974;
Dörner, E. Anton – „Documente și cronici privind istoria orașului și scaunului Orăștie” – Vol. I (1200-1541), Editura „Argonaut”, Cluj-Napoca, 2003;
Valentin Lădar, Medalion Albert Amlacher, în „Revista Orăştiei”, Serie Nouă, 1, nr. 1, 1990.